Articol de Adrian Florea, Liviu Manolache - Publicat sambata, 29 august 2020 10:52 / Actualizat sambata, 29 august 2020 10:56
Pe 29 august 1979, Aurel Țicleanu debuta în prima reprezentativă, 0-3 în amicalul cu Polonia, de la Varșovia. Mijlocașul de atunci al Craiovei avea 20 de ani, dar de două sezoane evolua constant în prima echipă a oltenilor.
În partida disputată pe malurile Vistulei, "Chiose" a fost titular și a rămas pe gazon până la final. În ciuda eșecului categoric suferit, s-a numărat printre remarcații ziarului "Sportul", care l-a notat cu 6. Numai portarul Cristian a luat mai mult, 7.
"Țicleanu fost cel mai activ din linia noastră de mijloc. Păcat de ocazia irosită în minutul 22", scria cronicarul Mihai Ionescu.
La 41 de ani distanță, Aurică are parte tot de o vară fierbinte. Fotbal nu mai joacă, evident. Emoțiile mari i le-a provocat căsătoria cu Cristina Lorena. Olivia, prima soție a lui Țicleanu, a decedat în 2015.
PROASPĂT CĂSĂTORIT
- Bună ziua, domnule Țicleanu! Vrem întâi să vă urăm "Casă de piatră!", chiar dacă un pic mai târziu.
- Mulțumesc! Niciodată nu e târziu pentru un gând bun.
- Cum e tânăr însurățel?
- Ei, chiar tânăr nu mai sunt, am aproape 62 de ani. Doar inima, sufletul mi le simt ca la 20 de ani. (Se amuză copios)
- Dar când aveați chiar 20 de ani, pe 29 august '79, mai țineți minte ce făceați?
- Debutam în cupele europene?
"N-A FOST VINA MEA"
- Debutați. Însă nu în eurocupe, ci în naționala de seniori.
- Da, da, așa este. La Varșovia, cu Polonia.
- N-a fost un prim meci chiar de ținut minte. 0-3 și cel dintâi eșec în fața leșilor după 47 de ani!
- Habar n-aveam că nu pierduserăm de atâta vreme cu polonezii. Totuși, nu cred că a fost neapărat vina mea.
- Nu. "Sportul" chiar v-a lăudat și v-a acordat nota 6.
- Să știți că în prima jumătate de oră replica noastră n-a fost deloc rea. Apoi, a greșit Koller la o minge banală, Lato a făcut 1-0, după care am căzut.
- Polonia avea trupă "grea" de tot.
- Da, cu Lato, Boniek, era generația care la Mondialul din '82 avea să termine pe podium. Iar de la noi au absentat câteva nume importante, precum Balaci, Bölöni, Dinu, Dudu Georgescu... Selecționerul Piști Covaci făcea tot felul de teste, după ce se ratase calificarea la CM '78.
DUDU, SCOS LA MEZAT
- Vreo amintire specială de la acea primă partidă sub tricolor?
- Mai degrabă una de dinainte.
- Vă rugăm!
- Cu puțin timp înainte de amicalul cu Polonia, am jucat un alt meci de pregătire în Italia, contra lui Juventus.
- Cu Juventus? Cu ce ocazie?
- Conducătorii formației torineze puseseră ochii pe Dudu, care pe atunci dădea goluri pe bandă rulantă și câștigase și două "Ghete de Aur". Numai că italienii voiau să-l vadă și live cum se descurcă, mai ales împotriva unor fundași adevărați, cum erau atunci în Serie A.
- Și cum s-a descurcat?
- Așa și așa. Am pierdut cu 1-3, golul nostru l-a înscris chiar atacantul dinamovist, însă n-a fost suficient pentru un transfer la Juve.
6 trofee a câștigatȚicleanu: două titluri de campion ('79-'80, '80-'81) și patru Cupe ale României ('76-'77, '77-'78, '80-'81, '82-'83)
"ACCIDENTĂRILE M-AU RUINAT"
- Revenind la dumneavoastră, 42 de selecții și două goluri. Mult, puțin?
- Nici prea-prea, nici foarte-foarte. Din '79 până în '84, inclusiv la Europeanul din Franța, am evoluat constant.
- Apoi?
- Ghinion de neșansă, ca să spun așa. M-am accidentat grav de două ori, după niște contacte mai tari cu spaniolul Gordillo și cu Nițu, de la FC Bihor. Am stat mult pe tușă, iar când am revenit n-am mai fost eu, cel de dinainte.
- Ați mai prins două selecții în '86, după care cariera la prima reprezentativă s-a sfârșit. A avut un rol și schimbarea selecționerului, Emeric Ienei în locul lui Mircea Lucescu?
- Nu cred. Nea Imi m-ar fi chemat dacă eram la sută la sută din capacitate. Din păcate, am avut oarecum soarta lui Balaci.
"EU ȘI BALACI, ACEEAȘI SOARTĂ"
- Adică?
- Păi, în '85, când au început ghinioanele pentru mine, aveam 26 de ani. Cam la aceeași vârstă s-a lăsat, de fapt, și Iliuță.
- Balaci a încercat să-și relanseze cariera la Dinamo, dumneavoastră ați venit la Sportul.
- Așa e, am trăit 4 ani frumoși în Regie. Cu rezultate frumoase, inclusiv în Europa. Cum aș uita vreodată acel 3-0 de poveste cu Brondby?! Sau confruntările cu Verona lui Elkjær Larsen și Berthold.
- Nu numai la Universitatea ați avut coechipieri de mare valoare, ci și la Sportul.
- Ohooo, extraordinari! Gică Hagi, Coraș, Mircea Sandu, Stănici, Iorgulescu, Cazan... Din acest punct de vedere, am fost un fericit. Dumnezeu m-a iubit, m-a înconjurat doar de oameni talentați.
- Adversari? Care a fost cel mai cel?
- Probabil că Maradona, la care am și făcut marcaj în amicalul Argentina - România 1-0. Diego a fost unic. Totuși, cred că nici Antognoni n-a fost rău. Sau oricare alt italian din trupa care a devenit campioană mondială în '82. După cum nici Giresse, Tigana, Trésor, Passarella, Bryan Robson, Santillana, Susici, Briegel sau Brehme n-au fost niște anonimi. Și sunt mândru că nu numai am jucat contra lor, ci i-am și bătut, pe cei mai mulți dintre ei. Doar Maradona mi-a scăpat! :)
Polonia - România 3-0 (1-0)
Au marcat: Lato (29'), Terlecki (77'), Boniek (84')
Polonia: Kukla - Dziuba, Janas, Wieczorek, Rudy (88' Szymanowski) - Majewski (75' Baran), Wojcicki, Boniek - Lato, Kmiecik (87' Pawlowski), Terlecki (80' Sybis). Selecționer: Ryszard Kulesza
România: Gh. Cristian (FC Argeș) - Anghelini (Steaua), Br. Grigore (Sportul), Sameș (Steaua), Koller (FC Baia Mare) / 83' M. Zamfir (FC Argeș) - Țicleanu (U Craiova), Augustin (Dinamo), Iordănescu (Steaua) - Crișan (U Craiova), M. Răducanu (Steaua), D. Nicolae (FC Argeș) / 46' Radu II (FC Argeș). Selecționer: Ștefan Covaci
338 meciuria strâns Aurel în Divizia A, în tricoul Craiovei ('77-'85) și în cel al Sportului Studențesc ('85-'89). A marcat 21 de goluri
42 de partidea disputat Aurel în cupele europene, în perioada 1977-1988. A înscris de două ori
