Număr obligatoriu de fotbalişti U21 pentru echipele de Liga 1, recompensarea financiară a cluburilor care titularizează tineri şi dezvoltarea rapidă a unor competiţii pentru copii şi juniori sînt propunerile suporterilor pentru evitarea dezastrului în fotbalul românesc.
Gazeta a prezentat în două episoade o analiză detaliată şi amplă a situaţiei îngrijorătoare în care se află fotbaliştii români U21. Totodată, o comparaţie cu felul în care ţările vecine îşi promovează tinerii, iar campionatele mari ale Europei lucrează pentru viitorul fotbalului lor.
Concluziile analizei:
- 42 de fotbalişti români U21 au jucat în acest sezon de Liga 1: de două ori mai puţin decît în Serbia
- doar 4% din titularii Ligii 1 sînt fotbalişti români U21: de trei ori mai puţin decît în Ungaria
- jucătorii români U21 au bifat doar 18% din minutele posibile: de două ori mai puţin decît în Ucraina
- Rapid, CFR Cluj şi Voinţa Sibiu n-au folosit nici un jucător sub 21 de ani!
- 5 români U21 au bifat minute europene în 2011, deşi am avut 7 echipe la startul competiţiilor
- 14 tineri au debutat în Liga 1, doar Bumba (FCM Tg. Mureş), Maxim (Pandurii) şi Enache (Mioveni) jucînd suficient pentru a fi remarcaţi
- doar 10 din cei 35 de tineri folosiţi în Liga 2 de promovatele Ceahlăul, Petrolul, Mioveni, Chiajna şi Voinţa au fost păstraţi în lot pentru L1
- 29 de fobalişti U21 s-au remarcat prin prestaţii din postura de titular în sezonul trecut de Liga 2, doar 2 au ajuns în Liga 1 (Ţigănaşu şi Muth)
Posibilele cauze ale dezastrului care se conturează, atît pentru viitorul cluburilor din Liga 1, cît şi pentru cel al echipelor naţionale, interacţionează. Nu se poate vorbi de un singur vinovat, la fel cum e greu de crezut că există o singură soluţie.
Prima parte a analizei: În Liga 1, doar 4% dintre titulari sînt fotbalişti sub 21 de ani!
Lipsa de valoare a tinerilor fotbalişti
Au trecut 12 ani de la ultima participare a României U21 la un turneu final continental, în 1998, dar şi atunci calificarea s-a obţinut din postura de gazdă, din oficiu. Şapte turnee de acest fel s-au oprit pentru noi în faza preliminară.
Un alt argument e faptul că un singur fotbalist român U21 a fost cumpărat de un club vestic din Liga 1: Torje, plecat la Udinese pentru 5 milioane de euro. Situaţia ar putea fie explicată şi prin dispariţia din prim-plan a centrelor cu tradiţie în formarea juniorilor (Craiova, Piteşti, Timişoara).
Sistemul îndepărtează talentele
Imaginea unui sistem corupt încă de la nivelul copiilor şi juniorilor se suprapune celei care vizează întreaga societate românească: tot mai mulţi părinţi dezamăgiţi pleacă din ţară şi îşi călăuzesc puştii talentaţi către fotbal, la cluburi din Italia, Spania sau Germania.
Exemplele apar în fiecare an: Suciu (Torino), Walleth (Germania), Moldovan (Espanol). Totodată, tot mai puţini copii se îndreaptă spre sportul de performanţă.
"Sînt judeţe care au dispărut de pe harta fotbalistică. Copiii nu mai au unde să se ducă la cluburi. Iar dacă ajung totuşi, condiţiile sînt extrem de precare. Tot sistemul e în colaps" (Miodrag Belodedici, după România U20 - Insulele Capului Verde U20 0-0 (mai 2010)
Frica păguboasă a nou-promovatelor
Politica de transferuri a echipelor de Liga 2 ajunse în primul eşalon continuă o tradiţie nefastă: teama retrogradării imediate îi face pe conducători şi antrenori să achiziţioneze mulţi fotbalişti, în general de peste 30 de ani, renunţînd la mare parte din jucătorii tineri cu care s-a obţinut promovarea. Statistic, rezultatele sînt însă rareori cele scontate.
"Nu mai avem ce să luăm de la cluburi pentru loturile naţionale, sîntem nevoiţi să apelăm la liceele cu program sportiv sau la şcolile de fotbal private" (Miodrag Belodedici, director tehnic al loturilor naţionale de juniori)
Partea a doua a analizei: Morişcă păguboasă!
Nu există competiţii
Doar ligile inferioare oferă fotbaliştilor U21 posibilitatea să joace constant, doi astfel de jucători fiind obligatorii în prima echipă la Liga 2 şi trei la Liga 3. Echipele secunde ale cluburilor din Liga 1 se dizolvă, în principal din raţiuni financiare. Tinerii şi juniorii aşteaptă reînfiinţarea selecţionatelor U20 şi U23, a Ligii de Elită şi a Cupei României pentru echipe U17 şi U19, obiective declarate ale FRF.
Haos pe bancă
După doar 18 etape din acest sezon, 19 antrenori au fost demişi în Liga 1, Selymes fiind dat afară deja de trei ori! Situaţia face ca un tehnician aflat la începutul de mandat să evite experimentele şi, în acelaşi timp, să nu aibă timp pentru o strategie pe termen lung care include formarea tinerilor. Mircea Rădulescu, şeful sindicatului antrenorilor, va propune în CEx al FRF ca o echipă de Liga 1 să poată angaja maximum 3 antrenori într-un sezon.
"Nu vom impune nimic cu forţa cluburilor. Vrem să impunem forţa argumentelor, nu argumentul forţei. Trebuie să urmăm exemplul ţărilor mici în fotbal care au luat ce-i bun de la alţii şi au progresat: Japonia, Australia sau Ţările Baltice" (Mihail Marian, director naţional FRF în proiectul "Planul strategic pentru creşterea fotbalului românesc 2011-2014")
Ispita cîştigului rapid şi presiunea fanilor
Numărul mare de reprezentante în competiţiile europene de care a beneficiat România în ultimii ani a dezvoltat un fenomen în Liga 1: cluburile au renunţat la strategii, vizînd cu orice preţ un loc de Europa.
Promovarea tinerilor a părut derizorie în faţa banilor de la UEFA, deşi folosirea unor jucători U21 la nivelul Ligii Campionilor sau Europa League ar fi creat premisele unui cîştig, atît financiar, cît şi valoric, pe termen mediu şi lung. Presiunea vine uneori şi din partea suporterilor, care cer performanţe în termen scurt.
"Steaua, Dinamo, Rapid şi alţii nu mai cultivă talente. Patronii sînt prea ocupaţi cu scandalurile. De acolo au venit din ce în ce mai puţini copii şi tineri pregătiţi să facă faţă la nivelul echipelor naţionale. La cluburi încep problemele" (Mircea Sandu, preşedinte FRF)
Problema jucătorilor străini
Numărul jucătorilor străini din Liga 1 care au confirmat investiţia e mult mai mic decît volumul stranierilor cu apariţii meteorice. În acest sezon există 134 de jucători străini în Liga 1: practic, pentru Wesley, Brandan sau Marcos Antonio se transferă alţi 100 de jucători!
Fotbaliştii români U21 rămîn rezerve, sînt împrumutaţi sau vînduţi în eşaloane inferioare. Cluburile se văd nevoite să dea sens investiţiei, folosind jucătorii străini. Interesul impresarilor lucrează fie cu nepriceperea conducătorilor, fie cu complicitatea antrenorilor.
Vecinii cresc, noi visăm! » Liga 1 clachează la promovarea fotbaliştilor U21
10 soluţii pentru viitorul fotbalului românesc oferite de cititorii gsp.ro:
- număr obligatoriu de jucători U21 în echipă şi/sau în lot, la nivelul Ligii 1
- limitarea numărului de fotbalişti străini la echipele de Liga 1, nu doar a extracomunitarilor
- limitarea numărului de extracomunitari din Liga 1 şi la nivelul lotului
- conturarea unui lot lărgit de fotbalişti U21 cu program special de partide în pauzele competiţionale
- investigarea corupţiei din sistem încă de la nivelul copiilor şi juniorilor, la cluburi şi la loturile naţionale
- orientarea scouterilor încă de la nivelul fotbalului în curtea şcolii, pentru o generaţie valoroasă
- impunerea mai riguroasă a formării tinerilor printre condiţiile de licenţiere
- o competiţie U21 obligatorie pentru cluburile de primă divizie
- o recompensă financiară din partea LPF pentru cluburile de Liga 1 care formează şi promovează tineri
- LPF şi FRF să suporte o parte din salariul fotbaliştilor U21 titularizaţi
Acest material a fost realizat cu ajutorul cititorilor gsp.ro (dorin valeriu, sport, toto, Pantera Mov, adi_stelistul, stef, Bogdan, Michel, CRM, Encipi, Radu Bunescu, Radu, Lemgo, Blaustein, georgis, daniel, călin rădulescu, Roşu Vasile, ştefan, Romanian Adventure, dalv, Ciprian, mariuscarsing, Pityu, Golombioschi Ilie, ciucalau, Alin)
În Kiev, segmentul rezidenţial este dominat de câteva companii tolerate de clasa politică
