Articol de Oana Duşmănescu - Publicat joi, 20 octombrie 2011 00:00 / Actualizat miercuri, 19 octombrie 2011 23:21
Regimul iranian nu iubeşte manifestaţiile în stradă. Le tratează cu duritate, cu intoleranţă
Oamenii din Iran şi-au dat seama că poliţia nu poate aresta grupuri pe stadion. De aceea arenele de sport au devenit un loc unde populaţia se poate exprima într-un mod mai liber decît pe străzi. O ziaristă de 29 de ani, folosind pseudonimul Nasanin Bahonar, a explicat ziarului german Spiegel cum criticii Guvernului de la Teheran folosesc meciurile de fotbal ca să evite fobia acestuia pentru proteste organizate.
- La un meci din luna august 2011 cîţiva fani ai echipei Tractor Sazi Tabriz au scandat sloganuri antiguvernamentale şi au criticat Parlamentul. De ce?
- Fanii i-au acuzat pe politicieni că nu au luat poziţie împotriva catastrofei acologică de la Lacul Urmia. Lacul este în pericol de a seca. După meci, forţele de securitate au reţinut 30 de spectatori şi i-a trimis în arest. La următorul meci, scandările s-au repetat. Şapte fani au fost închişi atunci.
- În mai, fostul fotbalist şi disident Nasser Hejazi a murit. Funeraliile sale au devenit un protest de masă împotriva politicii guvernamentale. Cum de s-a amestecat iar sportul cu manifestaţiile?
- La capitolul libertate de exprimare, stadioanele sînt aproape ca Internetul în ziua de azi. Protestul este mai sigur deoarece poliţia nu poate aresta mii de oameni în acelaşi timp. Televiziunea de stat transmite multe meciuri în direct, iar oamenii folosesc acest lucru drept o scenă pentru rezistenţă. Arată bannere către camere şi îşi cîntă cîntecele de protest. Acesta este şi motivul pentru care unele meciuri nu se transmit cu sunet.
- Federaţia Iraniană de Fotbal a anumalt cîteva meciuri pentru a preveni protestele. Poate fi sportul cenzurat?
- Nu. Fotbalul este prea important pentru guvern. Preşedintele Mahmoud Ahmadinejad a numit de curînd foarte mulţi politicieni ca oficiali la federaţia de fotbal şi ca patroni de cluburi. Ei profită foarte mult din asta. Nimeni nu controlează veniturile şi pierderile cluburilor de fotbal din ţara noastră. Mita şi corupţia nu au fost niciodată atît de prezente în fotbalul iranian.
- Pentru femeile iraniene este interzis să ia parte la un meci de fotbal masculin. Femeile protestează şi împotriva acestei restricţii?
- Da, dar nu cu mult spor. În 2006, cîteva femei au încercat să intre la meciul amical dintre Iran şi Bosnia. Au aşteptat în faţa stadionului din Teheran, dar nu au fost lăsate să intre. Au început să protesteze împotriva acestei decizii, iar poliţia a reacţionat şi le-a alungat. De curînd, în martie 2011, două femei doreau să intre la derbyul Teheranului, Esteghlal-Persepolis. S-au deghizat în bărbaţi, dar au fost arestate.
Apele tulburi din Iran
În anii '80, războiul dintre Iran şi Irak a costat miliarde de dolari şi mii de vieţi omeneşti. Iranul post-revoluţionar a suferit multe sancţiuni economice şi suspendări de relaţii diplomatice. Mulţi iranieni au plecat din ţară, din cauza insecurităţii, lipsei posibilităţii de exprimare şi sărăciei. În prezent, poporul protestează foarte des împotriva deciziilor guvernamentale, politicilor represive şi restrictive. Regulile Islamului sînt aplicate cu stricteţe.
