Articol de GSP - Publicat luni, 31 martie 2014 00:00 / Actualizat luni, 31 martie 2014 18:28
Fostul căpitan al naţionalei României, Cristi Chivu, care a decis să pună punct carierei de fotbalist, a acordat un interviu de rămas bun pentru site-ul oficial al lui Inter. Vizibil afectat, Chivu, 33 de ani, a fost nevoit să termine interviul mai devreme, nemaiputînd vorbi din cauza lacrimilor.
Fundaşul a vorbit despre perioada de la clubul italian, dar şi despre accidentările care i-au dat bătăi de cap în ultimii ani.
- Cristian, ai luptat din greu, dar în cele din urmă a trebuit să recunoşti că totul s-a terminat şi ai spus: "Mulţumesc, dar nu mai vreau!".
- Nu am resentimente, asta e viaţa. S-a terminat o etapă din viaţa mea, dar acum mă pregătesc să încep alta. Accept asta!
- Ai avut o carieră impresionantă ca jucător profesionist, iar o mare parte a fost legată de Inter. Eşti iubit de fanii de aici şi ai cîştigat cam tot ce se putea cîştiga. Îmi imaginez că ai numai amintiri plăcute şi numai lucruri bune de spus despre Inter.
- Da, am foarte multe de spus, mii de lucruri, dar acum nu îmi găsesc cuvintele potrivite pentru a descrie o experienţă de 7 ani ani la Inter, dar şi întreaga mea carieră profesionistă. Vreau doar să mulţumesc pentru tot.
- Te-am adus în acest loc pentru a vorbi cu noi deoarece pe perete sînt cîteva dintre cele mai importante momente din cariera ta. Impresionant, nu?
- Au fost mulţi oameni care au ajutat, e un joc colectiv, la o club minunat, cu antrenori speciali şi cu un staff medical profesionist, cu mari jucători care au vrut să scrie istorie pentru clubul acesta. Am amintiri superbe, care vor rămîne mereu în inima mea.
- Cît de frustrat e pentru tine să renunţi? Ai avut destule probleme şi cu piciorul, dar şi acea accidentare la cap. De fiecare dată ai reuşit să te întorci mai puternic.
- Am avut mai multe accidentări de-a lungul carierei mele, dar fiecare în parte m-a făcut mai puternic, m-a făcut să merg înainte. Pînă la urmă, sînt parte din viaţa şi din cariera mea. Nu am regrete. Nu dau vina pe nimeni. Asta a fost scris. Eram pregătit. Iniţial glumeam şi spuneam că nu m-am retras după o accidentare la cap, aşa că n-o voi face după o accidentare la deget. Dar n-a fost vorba numai despre deget, a fost mai complicat. Aşa că, pînă la urmă, am avut dreptate acum doi ani, mă retrag! Dar tot ce am făcut, am făcut din inimă!
