Nicolae Mitea, lăncierul uitat

Nicolae Mitea, Mitea

Are 9 selecţii la echipa naţională, a jucat la Ajax 5 sezoane, iar acum încearcă să înceapă altă viaţă. De fotbalist

Undeva în Bucureşti, o bucată de pămînt pe care odinioară se cultivau legume. Zarzavagiii au dispărut în negura tranziţiei, iar în loc au apărut case impunătoare. Unele cu arhitectură îndrăzneaţă, imobile accesorizate neapărat cu off-road-uri 4x4 la poartă. Nimic mai firesc, fiindcă drumul e plin de şleauri de gheaţă şi gropi. Liniştea cartierului e spartă doar de lătratul cîinilor fără stăpîn, invidioşi pe semenii lor cu pedigree din curţi.

Intrăm într-un living curat ca o farmacie, străjuit de un brad. Împodobit minimalist, la fel ca tot spaţiul. Bun gust, nimic strident. Mobilier funcţional, o plasmă care merge pe Eurosport, cîteva podoabe pe pereţi, care amintesc de Crăciun.

Greşelile tinereţii
Pe tînărul din faţa noastră îl cheamă Nicolae Mitea. Ei, hai, trebuie să vi-l amintiţi! Pe fotbalistul Nicolae Mitea, nu pe prietenul Andreei Tonciu. Aceea e o poveste de amor sau una mondenă, sau şi una şi alta, noi vrem una despre fotbal.

Înapoi la acel Mitea pe care îl ştiam! Vîrf de picior stîng, uscăţiv, tehnic, rapid, explozie, plecat de la Dinamo la Ajax, lăncier la 17 ani şi jumătate după numai 9 meciuri în Groapă, apoi întors acasă în aceeaşi Groapă după cinci sezoane, transplant nereuşit. Acum merge pe 25 de ani şi e liber. Liber de contract, liber să facă ce vrea. Dar el vrea să joace fotbal. Asta ştie. Doar asta.

- Te-a uitat lumea, Niki!
- Nu mă uită, ce dacă n-am jucat de o jumătate de an? Tată, uite ce e, voi sînteţi primii cu care am acceptat să vorbesc. Nu-mi place să mă bag în seamă, să mă plîng. Şi ce să spun dacă n-am echipă?

- Exact, încotro?
- Aştept. Atunci cînd am avut oferte am ţinut la preţ şi am greşit. Am refuzat şi Lazio, am ţinut şi la 100.000. Şi mi-a zis nea Victor Becali că nu-i bine. Dar asta-i viaţa.

- La Dinamo te-ai mai întoarce?
- Niciodată. Am renunţat la contractul cu Ajax, am renunţat şi la nişte bani. Venisem să joc, n-am înţeles ce s-a întîmplat, mă pregătisem bine, numai că Rednic mă băga 10 minute, un sfert de oră. Am încheiat-o cu ei, mi-au dat jumătate din banii pe care mi-i datorau şi ne-am despărţit. Aşa e la noi, cică să laşi loc de bună ziua...

- Asta a fost tot?
- Din păcate, nu, l-au dat afară şi pe fratele meu ăla mai mic. Asta n-am înţeles-o, se răzbunau pe mine?

- Ai juca în ţară dacă ai primi oferte?
- Tată, am făcut cea mai mare prostie atunci cînd am acceptat să mă întorc în România şi am renunţat la Ajax! Vreau undeva în străinătate, în Vest, în Est, dar nu în ţară! Ce să fac în ţară, să merg prin cafenele şi restaurante?

- Ce nu îţi place aici?
- Multe. Mă obişnuisem cu cei din Olanda, lumea era serioasă, parolistă, nu te dădăcea nimeni. Aveai singur grijă de tine. În străinătate am învăţat respectul. Eşti mai respectat şi ca om, şi ca fotbalist.

"Sufăr că nu joc!"
- Apropo, ce zici despre foştii tăi colegi de la Dinamo care petrec prin cluburi?
- Tată, fiecare trebuie să aibă grijă de corpul lui aşa cum ştie. Atît. Eu nu dau lecţii nimănui. Nu beau, nu fumez, dar aşa sînt eu. Ei, da, şi am o gagică.

- Manele mai asculţi?
- Da, din alea bune, nu orice. Nu mi-e ruşine cu asta. Ascult la mine în maşină, acasă, nu deranjez pe nimeni, care-i problema?

- Nici una. Cum îţi omori timpul?
- Nici eu nu mai ştiu cum să-mi umplu ziua. Încerc să-mi menţin forma. Alerg pe pista de tartan de lîngă fostul Stadion Naţional. Nu-i nici o ruşine. Sufăr că nu joc. Ştii, tată, cînd eram mic, ţineam mingea pe picior de la vestiare pînă pe teren!

- Cum te vezi peste 10 ani?
- Aş vrea să am o viaţă bună, liniştită, să ştiu că am putut avea grijă de familie. Am 3 fraţi şi o soră, un nepoţel, părinţii, toţi depind de mine.

"Dimineaţa, cînd mă trezesc, îmi zic doar atît: «Dă, Doamne, să sune telefonul ăla odată!»"
NICOLAE MITEA

"Am avut ghinion. Ăştia au noroc să joace în ziua de azi, ăştia mai lemnari!"
NICOLAE MITEA

"N-am altă pasiune decît fotbalul. Simt că am, aşa, un talent de la Dumnezeu!"
NICOLAE MITEA

"Prieteni adevăraţi nu prea am, e şi greu. Am doar amici"
NICOLAE MITEA

"Eu vreau să îl ajut pe Mitea. L-am sfătuit la vremea respectivă să nu rezilieze contractul cu Dinamo. Acum încerc să rezolv ceva, în primă instanţă să îi găsesc o echipă cu care să meargă în pregătiri. Faptul că a jucat la Ajax nu mai contează acum prea mult"
VICTOR BECALI, agent FIFA

74 de partide a strîns Nicolae Mitea în cariera sa de 7 ani la cluburi: 53 la Ajax şi 21 la Dinamo

8 meciuri a jucat Mitea pentru echipa naţională, ultimul în iunie 2005: România - Armenia 3-0