Articol de Luminiţa Paul, Roxana Fleşeru - Publicat vineri, 26 iulie 2013 00:00 / Actualizat joi, 25 iulie 2013 21:33
Pregătirea pentru Mondialele de la Budapesta include şi un asemenea exerciţiu: reproducerea cît mai fidelă a unei zile de competiţie.
1.680 de waţi într-o sala lungă şi îngustă. Sînt grupaţi în buchete de cîte patru globuri albe plus două aplice pe un perete. Patru e şi numărul planşelor care scîrţîie sub paşii alerţi ai sabrerilor.
Sîntem la Cheile Grădiştei, în cantonamentul lotului masculin, exact în ziua în care are loc o simulare de concurs. S-au trezit cu noaptea în cap şi la 8:40 au avut primele asalturi. Exact cum va fi la Budapesta, la Mondiale, pe 7 august, cînd e programată competiţia individuală.
Atmosferă de sală
12 sabreri se învîrt prin sală, care aşteptîndu-şi rîndul să tragă, care agitîndu-se pe planşă, care chiar arbitrînd. Antrenorul Mihai Covaliu strigă cu glas sonor ordinea asalturilor, iar cînd acestea încep strecoară indicaţii, observaţii şi încurajări. Pe fundal se aude zgomot de competiţie, furnizat de un laptop şi un monitor care rulează filmuleţe de pe youtube din diverse concursuri.
Pe lîngă campionul european de la Zagreb, Tiberiu Dolniceanu, şi tînăra echipă care a luat locul 4 la CE în sală se mai află Rareş Dumitrescu şi Florin Zalomir, retraşi după JO de la Londra. Dumi a venit să dea o mînă de ajutor în ziua respectivă, pe cînd Zalo e tot timpul alături de lot. Şi vine rîndul unui asalt între Tibi şi Zalomir, ceva obişnuit acum un an, cînd erau colegi de echipă. Încordarea e autentică, şuieră în aerul încins.
Florin se distanţează la 8-3, folosindu-şi din plin experienţa. În pauză, Cova se apropie de Dolniceanu şi-i şopteşte apăsat cîteva sfaturi. La reluare, el începe să schimbe, să recupereze. Cînd ia prima dată conducerea, la 14-13, eliberează un strigăt care face grinzile să vibreze.
Aşa curge ziua. Cu asalturi pasionante, cu pauze exact cum vor fi în ziua de concurs de la Budapesta. "Stăm aici la sală pînă diseară. Mîncăm sandvişuri. Ne odihnim cînd e cazul", detaliază Covaliu. "La Mondiale vor fi multe pauze în ziua respectivă şi vreau să facem un preview cît mai fidel". Din genţi mai apare cîte o banană, pe o masă din hol stă o carafă cu cafea. La concurs nu apuci să mănînci mare lucru, orele trec într-un amestec de tensiune şi expectativă.
Pe la cinci după-amiaza Rareş se desparte de foştii colegi. Pe fundal se aude Cova exclamînd: "Aşa, atacă! Du-te tu primul!". "E o echipă tînără, care are perspective frumoase. Ghinionul lor e că au singur component experimentat", spune Dumitrescu. "Cînd am venit eu la lot erau vreo trei sabreri rodaţi, era altă situaţie. Oricum însă, cel mai mult înveţi aici, la lotul naţional".
"Să mă asculte!"
Cel experimentat de acum este Tiberiu Dolniceanu, 25 de ani, alături de care la Budapesta vor fi Ciprian Gălăţanu, Alin Badea şi Iulian Teodosiu, ultimul luîndu-i locul în echipă lui Mădălin Bucur, care fusese la Europene. "Nu mă simt neapărat un lider. Tot ce vreau e să mă asculte în unele chestiuni, cînd e vorba de lucruri prin care eu am trecut şi ştiu cum sînt", spune Tibi. Sînt abia la început în această formulă şi încă au multe lucruri de învăţat unii de la alţii. Iar cîte o zi precum aceasta nu face decît să-i unească.
Pentru viitor
În afară de Dolniceanu, nici unul dintre ceilalţi sabreri nu a fost la vreun Mondial. "O să fie foarte diferit de Europene sau de concursurile de Cupă Mondială", spune Cova. "În acest stadiu, îmi doresc să-i văd că rezistă la presiune, că fac în concurs ceea ce lucrăm zilnic la antrenamente. Dacă reuşesc, vor obţine un rezultat bun. Dacă nu, nu. Simt însă că se poate construi ceva pentru viitor, că avem aici oameni pentru o echipă care să ia medalii la Olimpiada viitoare", a încheiat el.
"Vreau de la ei acea atitudine de a şti că pot învinge orice adversar cu ceea ce au ei acum" (Mihai Covaliu, antrenor lot naţional)
