SPORTURI  »  ALTELE  »  

Cum sunt protejați de abuzuri copiii români care fac sport de performanță sau recreațional?

foto: tdh.ro
foto: tdh.ro

Articol de GSP - Publicat luni, 07 decembrie 2020 10:34 / Actualizat vineri, 23 aprilie 2021 16:58

Gazeta Sporturilor a stat de vorbă cu Cristina Vlădescu, managerul proiectului „Un mediu sigur pentru copii în sport”, implementat de către Fundația Terre des Hommes, care a semnat acorduri cu Federațiile de Fotbal și Gimnastică din România.

  • un articol de Diana Meseșan

Cum se poate schimba o tradiție de antrenament, bazată pe autoritate absolută, chiar violență?

Inițiat în 2019 și desfășurat în prezent, proiectul „Un mediu sigur pentru copii în sport”, implementat de către Fundația Terre des Hommes, își propune, așa cum spune și numele, să creeze și în România un mediu mai sigur pentru copii în sport, fie că e de performanță sau recreațional: 

Care sunt pașii:

  • Să dezvolte politici de protecție și siguranță, numite proceduri de safeguarding
  • Să implice copiii și antrenorii în crearea acestora, dar și să ofere o certificare suplimentară cluburilor care respectă aceste standarde îmbunătățite de protecție și siguranță. 

Sunt 20 de cluburi pilot implicate în proiect, din cadrul Federațiilor de Fotbal și Gimnastică, dar au fost invitate și alte cluburi. 

Un grup consultativ format din copii

„Pentru noi e foarte importantă consultarea cu copiii, motiv pentru care avem un grup consultativ format din copii”, spune Cristina Vlădescu, managerul proiectului „Un mediu sigur pentru copii în sport”. 

„Dincolo de lucruri abstracte, de formularea noastră de adulți, dacă încep să vorbească despre ce trăiesc, ne e ușor”, descrie aceasta procesul de lucru cu copiii. 

În grup, sunt copii de la diferite cluburi sportive din țară. Principiul de bază e de a-i informa despre drepturile lor, despre faptul că pot să spună nu, dar și că pot să ceară ajutorul cuiva când apar probleme. 

Copiii, la rândul lor, oferă sugestii privind posibile măsuri a căror implementare ar putea duce la un mediu mai sigur în sport. 

„Ne-au spus că ar fi bine ca alți tineri să povestească cu ei pe teme ce țin de siguranță, în afară de noi ca adulți. Asta o să o facem în următoarea perioadă în cluburi, astfel încât să îi informăm despre temele astea care țin de siguranță, dar și cum să comunice efectiv, să își exprime emoțiile, să sune la 116, Telefonul Copiilor, dacă au o vreo problemă. Discuțiile vor fi facilitate și de tineri”, adaugă managerul de proiect. 

„Noi am pledat și în cluburi să fie câte-un grup consultativ de copii, care să fie implicat în activitățile clubului”, completează Vlădescu. Altfel spus, copiii ar trebui priviți ca parteneri egali de dialog, de al căror feedback să se țină cont. 

Tradiția de autoritate

Dar cum schimbi o tradiție sportivă bazată pe autoritatea absolută a antrenorilor?

„Dacă nu faci o informare și o formare a abilităților profesioniștilor, nu ai cum”, crede Vlădescu. 

„Mentalitatea se schimbă greu, dar procedurile astea de siguranță, ele fiind semnate și asumate la nivel de club, includ și partea asta de cod de conduită față de antrenori”, adaugă managerul de proiect. 

„Legat de antrenamentul dur, și aici va exista o anexă specifică, care va menționa că antrenorul nu trebuie să abuzeze puterea cu care a fost investit pentru a-l forța pe copil”.

Persoana resursă

Una dintre cele mai importante prevederi, pe care Fundația Terre des Hommes încearcă să le introducă, e nominalizarea unei persoane resurse la nivelul fiecărui club sportiv care să fie responsabilă de safeguarding, adică de siguranța copilului. 

Numărul acesteia va fi afișată pe perete în interiorul clubului.

Dacă, de exemplu, un copil are probleme cu un antrenor sau este ținta unor comportamente de tip bullying din partea colegilor, se va putea adresa acelei persoane resurse. 

„Ideea e de a interveni rapid, de a scoate copilul din situația de risc și de a găsi cea mai bună modalitate de răspuns. Și în unele cazuri, de se conecta cu Autoritatea pentru Protecția Copilului sau cu serviciile de urgență”, adaugă Cristina Vlădescu. 

Persoana respectivă va fi nominalizată la nivel de club.

De asemenea, va exista o astfel de „persoană resursă” și la nivel de federatie. 

Cursuri pentru antrenori

În prezent, se desfășoară cursuri pentru antrenori în toată țară, în cadrul proiectului.

Cursurile se țin în weekend, durează două zile și sunt predate de alți antrenori, care au participat la rândul lor la programe de formare ale Fundației Terre des Hommes în august 2020, devenind formatori.

„Și la fiecare curs avem această pledoarie pentru persoana resursă, care să vorbească cu copiii, să fie prietenul lor. Dar până aceste cluburi nu vor semna procedura de safeguading, e doar o pledoarie și o informare”, explică Cristina Vlădescu.

Deocamdată e doar o invitație pentru cluburi să desemneze astfel de persoane resurse și să introducă alte măsuri de safeguarding, nu o obligație. Dar fundația încearcă să acrediteze această metodologie. „Unul dintre criteriile de certificare ale unui club va fi să desemneze un antrenor din club ca focal point (persoană resursă, n,r.).”

Cristina Vlădescu se așteaptă ca, până în iunie, să fie puțin 20 de cluburi care au aderat la aceste proceduri de safeguarding: desemnarea unei persoane resurse la nivel de club, informarea copiilor și a antrenorilor, monitorizarea personalului, cererea unui cazier. 

„Uneori părinții speră să își trăiască visele neîmplinite prin copii”

Părinții trebuie să fie implicați în aceste proceduri de safeguarding, adaugă managerul de proiect. 

„Pe de o parte, părinții trebuie informați, să se asigure că copiii lor sunt ok când fac sport, că se simt bine, sunt valorizați. 

Pe de altă parte, uneori părinții speră să își trăiască visele neîmplinite prin copii și îi forțează și ei. Nu o dată ni s-a spus asta. Și părinții ar trebui să aibă parte și ei de un suport”, adaugă Cristina Vlădescu. 

„Ori te laşi tu ca antrenor, ori îl dai afară pe Săpunaru!” » Reacție dură la vederea incidentului dintre Lobonț și căpitanul Rapidului

Campionul modest de la FCSB » Povestea unui fotbalist atipic din vestiarul roș-albastru: greu încercat în copilărie și salvat de soție + locuiește în zona blamată de bucureșteni


Comentarii (0)

Articolul nu are încă nici un comentariu. Fii primul care comentează!

Comentează