Iolanda Balaş, zîmbetul istoriei! După 50 de ani, Gazeta a refăcut o şedinţă foto cu o mare sportivă

Cea mai mare atletă a României a pozat în aceeaşi ipostază la distanţă de 50 de ani.

Iolanda Balaş, preşedinta de onoare a FR Atletism, a împlinit ieri vîrsta de 75 de ani, dar şi-a început ziua cu acelaşi ritual. Dubla campioană olimpică şi deţinătoare a 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime s-a prezentat la birou la ora obişnuită, 8:00. Între două telefoane şi felicitările colegilor, şi-a răsfoit albumele cu zeci de fotografii.

Marele filosof Mircea Eliade susţine în nuvela Tinereţe fără de tinereţe că tinerii au simţul trecutului mai precis decît oamenii maturi. "Un tînăr trăieşte mult mai mult cu amintirile decît o face un om de cincizeci-şaizeci de ani. Nu numai atît, la un tînăr, trecutul este un element întotdeauna prezent, cît de paradoxal ar părea acesta".

Pentru a-şi întări convingerea, Eliade propune şi un test. "Cereţi unui tînăr să scrie o carte asupra vieţii şi vă va aduce un manuscris de o mie de pagini, într-atît ştie de multe şi de importante, de noi, de semnificative i se par toate. Un matur va scrie o sută de pagini, un bătrîn, cel mult douăzeci".

Iolanda Balaş-Soter nu se încadrează însă în tiparul scriitorului. La cei 75 de ani de viaţă, Doamna atletismului românesc ar umple despre trecut nu cîteva zeci, ci sute de pagini. "Dacă aş descrie numai fotografiile pe care le-am făcut, aş umple o carte", a afirmat fosta atletă. Pozele şi cărţile sînt şi lucrurile de care s-a înconjurat atît acasă, cît şi la birou.

Toate îi sînt dragi. Scoate afară o fotografie veche, în alb-negru, mai deosebită. Este cu ea citind o carte, aşezată confortabil într-un fotoliu, cu o pătură pe picioare. "Îmi place mult această fotografie!", a exclamat Iolanda Balaş. "Este făcută în toamna lui '60. Eu şi Hansi, soţul meu, tocmai ne mutaserăm în prima noastră casă. Era o garsonieră pe care am primit-o de la stat pentru aurul cucerit la Olimpiada de la Roma. Era micuţă, dar era a noastră. Timp de patru ani ne chinuiserăm la cămin!", a povestit cea mai valoroasă atletă a României. Noua locuinţă a soţilor Soter era la etajul al doilea al unei clădiri din strada Ion Cîmpineanu. "Eram în buricul oraşului, vizavi de Palatul Regal, dar după doi, trei ani, ne-am mutat. Am făcut schimb pentru un apartament la bloc, în Floreasca, acolo unde stau şi azi", a mărturisit Iolanda Balaş, cu fotografia în mînă. "Dacă aş avea din nou douăzeci şi cinci de ani!", a oftat preşedinta de onoare al FR de Atletism.

- Ce aţi face, doamnă Balaş, dacă aţi avea din nou douăzeci şi cinci de ani?!
- Ştiu că nu este posibil....

- Şi totuşi, dacă ar fi să o luaţi de la capăt, aţi schimba ceva?
- Nu. N-aş schimba absolut nimic. Am avut o viaţă frumoasă. Am avut paşaport, am văzut toată lumea şi am cunoscut mulţi oameni importanţi. Dacă nu practicam atletismul, sînt convinsă că nici dacă aş fi fost fiică de miliardar nu aş fi făcut atîtea lucruri! Nu regret nimic.

A aşezat fotografia cu grijă într-unul din zecile de albume adunate şi s-a întors la birou. La ora 11:00 a plecat pe teren "după bani". "Vrem să finalizăm lucrările la tribuna stadionului", a explicat cea care, în 18 ani în care a condus FRA, a realizat 15 piste de atletism în ţară. După-amiază, şi-a continuat "Confesiunile" la TVR, care i-a dedicat o emisiune specială.

Citeşte şi: Ovidiu Ioaniţoaia face o reverenţă în faţa unei supercampioane » Sărut mîna, Doamna Ioli!