Articol de Marius Mărgărit - Publicat duminica, 24 august 2014 00:00 / Actualizat sambata, 23 august 2014 20:30
Acum locul 5 în ierarhia WBO, campionul european al greilor din Pechea îşi doreşte doar o şansă pentru a-l înfrunta pe ucrainean: "Luptînd cu el, chiar şi ca sparring, mi-am dat seama că nu e complet, are puncte slabe, mai ales în lupta de aproape, unde pot să-l surprind!"
Cristian Ciocan, marea speranţă a "greilor" profesionişti din România, s-a întors de curînd din cantonamentul lui Vladimir Kliciko, unde a fost invitat ca sparring-partener pentru cvadruplul campion mondial ucrainean. A revenit acasă mai repede decît era programat, dar mult mai încrezător că, poate chiar în 2015, ar putea furniza surpriza de a-l detrona pe Vladimir, dacă ar avea şansa unui meci direct.
"Nu am fost pe profilul adversarului!"
- Cristi, cum a fost cu Kliciko?
- O experienţă incredibilă, pe care aş repeta-o în fiecare zi. Să faci sparring cu invincibilul campion mondial al greilor, să îl simţi, să vezi ce puncte slabe are, unde e mai puternic, pe viu, pe capul si stomacul tău, nu e puţin lucru.
- De ce ai venit mai repede, i-ai dat vreo bucată şi s-a suparat?
- Nu. (Rîde). El urmează să se bată în septembrie cu bulgarul Kubrat Pulev şi pentru asta a apelat la mai mulţi parteneri de antrenament, printre care şi la mine. Dar după cîteva zile de sparring, şi-au dat seama că eu nu sînt pe profilul bulgarului şi de aceea am plecat. Nu doar eu, ci şi alţi trei parteneri de sparring care au fost chemaţi.
- Adică?
- Eu sînt mai pe mobilitate, pe lupta de aproape, pe croşee, upercuturi, bulgarul luptă mai în stilul lui Vladimir, preferă directele, lupta de la distanţă. Dar are şi el explozie în lovitura de dreapta. De aceea nu eram compatibil pentru pregătirea meciului lui Kliciko cu Pulev. Dar tot am cîştigat enorm, acum ştiu care sînt slăbiciunile lui Vladimir.
Punctele slabe ale lui Vladimir
- Deţine patru centuri mondiale, e neînvins de 10 ani. Are şi puncte slabe?!
- Îţi spun eu că are! Nu-i place deloc lupta de aproape, să îl lucrezi la corp sau să-l prinzi cu o lovitură tare în bărbie. E bine pregătit, e puternic, are alonjă, dar acum mi-am dat seama că nu este totuşi un boxer complet. Are multe greşeli, am reuşit de foarte multe ori să mă apropii de el, să-l pun în dificultate. Poate fi bătut, dacă ai şi curaj, inimă. Dacă te urci în ring morcovit, cu gîndul că te baţi cu Kliciko şi n-ai nici o şansă, normal că pierzi.
- Dă tare cu dreapta?
- Dă, dar nu aşa de tare cum îşi închipuie lumea! Adică, am întîlnit în carieră boxeri care lovesc şi mai dur, de exemplu Larsson, pe care l-a învins. Are jabul ăla de stînga, puternic, cu care te macină. Şi aşteaptă momentul să dea cu dreapta. Dacă eşti imobil, normal că apucă să o dea, dar dacă te mişti, dacă intri in el, nu-i convine deloc.
- Au încercat atîţia, cum de n-au reuşit?
- Pentru că s-au dus doar cu gîndul să piardă la puncte, onorabil, nu să se bată cu adevărat. Eu, dacă aş avea şansa asta, să lupt cu el, aş da totul, m-aş bate cu tot ce am. Ori albă, ori neagră, cineva trebuie să piardă! Dar să ajungi acolo, în ring, să te baţi pentru titlul mondial şi să nu lupţi decît să nu pierzi rău, asta n-o mai înţeleg! De aceea poate că în ultimul timp boxul la grei nu mai e aşa de spectaculos. Din 2004, de cînd l-a bătut Brewster, Vladimir ştie că are bărbia slabă. Păi, dacă Tyson l-ar fi întîlnit pe Kliciko, cred că-l termina în prima rundă!
"Dacă primesc verde, 6 luni mă pregătesc numai pentru el, nu mai ştiu de nimeni!"
- Ai apucat totuşi să-l loveşti şi tu, să-i transmiţi un mesaj?
- Normal, i-am dat un croşeu de stînga dur, l-a simţit, am văzut asta. M-a luat în braţe şi nu-mi mai dădea drumul. Ţi-am zis că nu-i plac d-astea. Cînd încasează, nu mai ştie cum să reacţioneze. Ce mai, de aproape face multe greşeli, e zero!
- Nu s-a supărat?
- Nu, dar oricum, înainte de sparring ni se spunea să nu-l accidentăm, să nu lovim cu capul, cu cotul, sub centură, că are un meci foarte important. Îţi dai seama, toţi care eram acolo voiam să-l omorîm, să îi arătăm ce putem. Dar la sparring ai căşti, mănuşi mai mari, e normal să se protejeze, e campionul, îl aşteaptă un meci destul de dificil, spun eu. Dacă bulgarul chiar vine să boxeze cu inima.
- Tu ai nasul la locul lui, nu ţi l-a mutat la ureche?
- (Rîde lung). Nu, n-am nimic, doar m-a văzut şi lumea pe aici, pe acasă. Sînt OK. Normal că am încasat şi eu, dar nu prea mult, că nu stau pe loc. Nu, sînt bine, mi-am făcut şi eu pregătirea, am acumulat experienţă, a fost super.
- Dacă te-ai bate cu el în două-trei luni, l-ai putea învinge?
- În două-trei luni, nu! E totuşi campion mondial, e tare! Dar dacă aş primi o şansă la o luptă cu el, aş avea nevoie de o pregătire la sînge de vreo 6 luni. Sînt multe lucruri de pus la punct pentru un asemenea meci. Pentru că, repet, nu m-aş duce să pierd, ci să mă bat, să-l bat! Şi cred că aş putea să fac o surpriză.
Aşteaptă următorul adversar
- Tu cum mai stai, cum esti clasat în WBO?
- Sînt pe locul 5 şi aştept să văd cu cine o să boxez pe 31 octombrie. Sper să fie un meci tare, eliminatoriu, să cîştig ca să pot să lupt pentru titlul mondial al versiunii, chiar cu Vladimir. Nu mă grăbesc, am doar 26 de ani, dar îţi dai seama, mi-aş dori enorm să mă bat pentru titlul suprem cît mai repede.
- Şi ce faci, îi pui poza la baie, pe oglindă, ca în filmele cu Rocky?
- Nu la baie, că acolo intră şi soţia mea şi mi-e că dă şi ea cu pumnul în poză. E luptătoare, aşa, ca mine. Nu, dar i-o pun în sală. Ti-am zis, 6 luni n-o să mai ştiu de nimeni şi de nimic, doar cu gîndul la Kliciko aş fi, doar asta m-ar interesa. Ştiu că aş putea să-l bat, nu o zic doar aşa!
