Articol de Oana Duşmănescu - Publicat joi, 25 octombrie 2012 00:00 / Actualizat joi, 25 octombrie 2012 10:27
Americanul Lance Armstrong s-a ascuns toată cariera în spatele propriei boli şi a fundaţiei Livestrong prin care ajuta bolnavii de cancer. Aşa spune un material amplu de pe site-ul Outside Online
Livestrong a fost scutul lui Armstrong. Fundaţia a fost masca de sub care ciclistul putea oricînd să spună "după ce am avut cancer, credeţi că aş băga ceva rău în mine?" A fost elementul care i-a sprijinit cel mai bine imaginea atîţia ani. Un om care are grijă de alţii nu are cum să facă aşa ceva, nu poate înşela, nu poate minţi, nu poate trişa.
Ziaristul Bill Gifford a dezvoltat această teorie într-un material cît o mică nuvelă. Mai grav decît cele expuse mai sus, el susţine că majoritatea fondurilor strînse de Livestrong nu se duceau înspre cercetarea medicală care să combată cancerul, ci tot înspre ridicarea şi susţinerea imaginii lui Lance.
Gifford şi-a început ancheta jurnalistică în 2010, în timpul investigaţiei federale deschise împotriva lui Armstrong. La momentul respectiv, erau ştiri declaraţiile lui Floyd Landis, fostul coepchipier al lui Lance, care spunea că acesta din urmă se dopase cît putuse.
Hateri paranoici sau persoane care ştiau ce se petrece?
Fundaţia Livestrong a fost fondată în 1997, în timp ce Armstrong, care a pierdut recent toate titlurile cele 7 titluri din Turul Franţei, îşi făcea recuperarea după cancerul său testicular. Oamenii se întrebau încă de pe atunci dacă banii se duceau pe acţiuni caritabile sau pe, de pildă, avionul personal al lui Lance, care costase 11 milioane de dolari. Mergînd şi mai departe, aceiaşi contestatari se întrebau dacă este corect să foloseşti nişte titluri obţinute fraudulos pentru a promova o organizaţie umanitară, care, la rîndul ei, de fapt, promova chiar personajul mincinos. Aceiaşi oameni au observat că, de cîte ori Armstrong şi oamenii din jurul lui erau întrebaţi despre dopaj, deturnau imediat discuţia înspre lupta personală împotriva cancerului. Cancerul devenise un scut. Iar Armstrong - eroul de sub el. Un erou nu putea minţi. Acesta era argumentul suprem, pe care oamenii de bun simţ nu aveau cum să-l consteste, ar fi dat prost.
Fundaţia ca scuză
Aceiaşi oameni au spus că Armstrong se ascunde sub faptele aşa-zis bune făcute prin fundaţia sa, fapt care ar fi urmat să cîntărească la judecata finală şi să-l scutească de oprobriul public, ba chiar de închisoare. Sînt multe cazuri de sportivi ai căror avocaţi au cerut pedepse mai mici în faţa legii, invocînd faptele umanitare ale clienţilor lor.
Gifford povesteşte că a deschis propria anchetă faţă de fundaţia Livestrong şi, la început, nici un amănunt financiar nu părea nelalocul lui. Fostul ciclist îşi plătea cheltuielile legate de activităţile fundaţiei. "Dar totul părea să se învîrtească în jurul imaginii lui Lance Armstrong, iar banii se risipeau mult pe publicitate, PR şi branding. Totul părea menit să-i păstreze lui valoarea de marketing în vremuri cînd el era ţinta suspiciunilor. În plus, Armstrong folosea bună-voinţa fundaţiei pentru a face afaceri bănoase pentru el însuşi, o mişcare chestionabilă din punct de vedere etic", scrie Gifford.
Cifrele par să susţină teoria hater-ilor. Din sutele de milioane de dolari strînse de fundaţie - e drept, cu ajutorul numelui lui Armstrong - numai 20 de milioane s-au dus către cercetare.
Revenirea - act de caritate?
Materialul lui Gifford atrage atenţia şi asupra revenirii lui Armstrong din 2009. "Au făcut ca această revenire să pară o misiune cu totul şi cu totul caritabilă, în scopul luptei împotriva cancerului. Armstrong spunea că va concura pe gratis. Fără salariu, fără bonusuri", scrie ziaristul. "Tura aceasta e din partea casei", spunea Lance, la vremea respectivă. Cu toate acestea, unele dintre premiile din cursele de după 2009 au fost tratate drept cîştiguri personale.
200.000 de dolari este suma pentru care Lance Armstrong îşi prezintă discursul motivaţional la diverse evenimente privind lupta împotriva cancerului
Reacţii din presa străină
"Acum că Lance Armstrong, de 7 ori cîştigător al Turului Franţei, a fost umplut de ruşine, trebuie să ne punem o întrebare: se va schimba ceva?"
Richard W. Pound, CNN
"Este păcat de Lance Armstrong. Dar cea mai mare ruşine este că, în cultura noastră care ne cere să ne îmbogăţim, să reparăm repede-repede ce este stricat şi care ne învaţă că mai mult înseamnă mai bun, noi cu toţii sîntem de vină în acest scandal de dopaj"
Kathleen Sharp, New York Times
"Toată lumea trebuie să ştie ce s-a întîmplat. UCI nu-şi va reface virginitatea prin simpla scoatere a celor 7 titluri din palmaresul lui Armstrong. Trebuie să-şi regîndească structurile, organizarea şi să-şi schimbe oamenii"
Gilles Simon, L'Equipe
Citeşte şi:
Vampirul Turului » 10 detalii înfiorătoare din cariera mincinoasă a lui Lance Armstrong
