Articol de Marian Ursescu - Publicat marti, 05 iulie 2016 00:00
România a câștigat duminică, la Malaga, al 7-lea titlu mondial universitar din istorie după 28-20 cu Coreea de Sud, în finală.
Ultima victorie data însă de acum 29 de ani, din 1987. Unul dintre cei mai buni jucători ai României a fost interul dreapta Demis Grigoraș, cel care a și ieșit golgeterul turneului.
Are 23 de ani și s-a născut la Vaslui. Acolo a făcut primii pași în handbal. A trecut apoi la Centrul de Excelență de la Sighișoara, unde fostul selecționer al României Aihan Omer a pus ochii pe el și l-a adus la Reșița. O scurtă trecere pe la Bacău, de jumătate de an, și revenirea la Reșița. Anul trecut a ajuns la Timișoara, iar din vară va juca în Ungaria, la Tatabanya. Acesta e, pe scurt, traseul handbalistic al lui Demis Grigoraș, stângaciul care la Mondialele Universitare de la Malaga a impresionat pe toată lumea.
- Demis, ai avut un sezon excelent, încununat acum cu această medalie de aur la Mondialele Universitare.
- E adevărat! Cine se gândea? Am luat medalie cu Poli Timișoara, pe care mulți o dădeau că se va bate la retrogradare, la începutul sezonului. Apoi, aici, am luat aurul, deși nimeni, să fim sinceri, nu se aștepta la așa ceva! Noi, când am ajuns în Spania, vorbeam între noi că dacă am ajunge în semifinale ar fi ceva extraordinar.
- Cum ați reușit? Faptul că ați fost un grup unit, apropiați ca vârstă, că vă cunoșteați de la Sighișoara a contat?
- Am avut de toate. Un grup unit din toate punctele de vedere, o atmosferă bună, un antrenor care a știut să facă echipa, să pună pe fiecare în valoare. Cred că și valoarea individuală a contat pentru că au fost băieți valoroși.
- Ai marcat 51 de goluri, dintre care 20 în cele două jocuri cu Coreea de Sud. Îți convine jocul cu apărarea avansată?
- Adevărul e că îmi place să joc în fața echipelor care nu au talie. Trebuie să recunosc că în finala cu Coreea, i-am prins pe ei foarte obosiți. Jucaseră prelungiri contra Japoniei și a contat. Dar jocul lor avansat ne-a dat posibilitatea să jucăm cu pivotul și să încercăm depășirile.
"Am sărit peste vacanță vara asta, dar a meritat. Când ai o medalie de aur la gât, ești foarte fericit"
"Bani de primit! Bine că avem de luat!"
- La Timișoara ați avut rezultate, dar au fost mari probleme cu banii. Ce s-a mai întâmplat?
- Eu am patru salarii restante, plus prime de joc, prime de play-off. I-am dat în judecată, sunt bani pentru care am muncit. Părinții mei muncesc pentru bani, nu pot să-i pun să-mi trimită ei bani. E o situație neplăcută, măcar să ne trateze omenește!
- La ce te referi?
- Păi, m-am întâlnit cu cineva din club, nu-i dau numele, și l-am rugat să mă ajute că am nevoie de un card european de sănătate la Tatabanya. Ca să-l fac, trebuie să nu am restanțe la Finanțe. I-am rugat să achite măcar banii la Finanțe. Da, da, se rezolvă, du-te acasă. Când am mai sunat, nici nu mai răspunde la telefon.
- Te-ai stabilit acum în Banat?
- De șase ani de când trăiesc acolo, ba la Reșița, ba la Timișoara. La Vaslui abia dacă mai am timp să trec de două ori pe an. Acum sunt bănățean, că Banatu-i fruncea, nu?
- Aihan Omer a avut un mare rol în cariera ta?
- Da, domnul Omer m-a adus la Reșița. Am avut ce învăța și de la dînsul, dar și de la jucătorii cu care am evoluat acolo, de la un Pârâianu, Tucanu, Rohozneanu. M-a ajutat enorm.
- Ai debutat devreme și la echipa națională. Mai știi când?
- Da, cred că aveam 20 de ani și la un meci cu Slovenia, în preliminariile Euro 2014. Am pierdut meciul de la București.
Alt nivel la seniori
- Cum ai compara lotul universitar de acum cu lotul de seniori?
- E diferență mare! Noi, practic, aici am fost echipa B. E altă valoare la prima echipă.
- Ai fost și la pregătirile cu Xavi Pascual, antrenorul de la FC Barcelona, în vara asta. Cum a fost?
- Ceva ireal. Am spus, e alt nivel. Experiența contează foarte mult. E un handbal în care trebuie să-ți folosești foarte mult capul, să fii mereu stăpân pe situație.
- Cum ai ajuns la Tatabanya? Nu ai avut oferte de la alte echipe din țară?
- Au fost oferte, dar mi-am dorit să joc în străinătate. Când am venit la Timișoara mi-am spus că următorul pas va fi afară. În plus, de la Reșița am plecat cu restanțe financiare, la Timișoara am bani de primit. Noi, jucătorii, nu suntem apărați de nimeni. Despre Tatabanya toată lumea mi-a vorbit frumos. Plus despre antrenorul sârb Vladan Matici. Eu vreau să joc și cred că acolo am șanse.
"Toată lumea mă întreabă care e idolul meu în handbal. Se așteaptă să le spun un stângaci, dar mie îmi place de danezul Hansen, de la PSG"
O prietenă Miss
Demis Grigoraș și-a făcut și prietenă pe când juca la Reșița. E româncă, dar are origini maghiare. O cheamă Kinga Fazakas și a fost Miss Hunedoara, acum câțiva ani. E fotomodel. "Nu-mi place să vorbesc de viața personală. Ne înțelegem bine, ne iubim, asta contează. De însurat nu am de gând acum, am doar 23 de ani", a declarat Demis. A început să ia lecții de maghiară de la prietena sa în vederea trecerii la Tatabanya. "Am o profesoară gratis", a glumit jucătorul.
51 de goluria marcat Demis Grigoraș în cele 5 partide jucate la Mondialul Universitar. A fost golgeterul competiției
