Mayssa Pessoa va semna cu Vardar după ce a câștigat Liga Campionilor: "Plec de la CSM plângând"

Mayssa Pessoa a venit la CSM București acum două sezoane, de la Dinamo Volgograd, din Rusia. Câştigase medalia de campioană mondială cu Brazilia. Fusese mai mult rezervă, Barbara Arenhardt, fostul goal-keeper de la Baia Mare, fusese titulară.

În semifinale însă, dar mai ales în finala cu Serbia, Pessoa a fost impresionantă. La fel s-a întâmplat și la Budapesta. Din postura de rezervă, a devenit MVP.

- Mayssa, cum a fost la Budapesta?
- A fost un meci special pentru mine, am simțit înainte de meci că vom câștiga, dar nu puteam să fiu sută la sută sigură pe ce simțeam. Înainte de meci mi-am închipuit că o să ajungem la prelungiri și la lovituri de la 7 metri. Sunt mândră de echipa mea, de coechipiere, de modul cum au jucat această finală senzațională.

- Stăteai pe bancă nerăbdătoare să intri în orice moment.
- A fost destul de greu, am fost mult timp accidentată și nu am jucat! Jelena a făcut însă un meci extraordinar și am așteptat să-mi vină și mie rândul. Mi s-a mai întâmplat de-a lungul carierei să fiu rezervă și să intru apoi, așa că sunt obișnuită. Așa s-a întâmplat și la Mondialul din 2013. Încerc să dau totul pentru echipă când intru.

- Le-ai speriat pe cele de la Gyor. Mereu vii amenințător spre adversară, faci tot felul de mișcări.
- Da, așa sunt eu, nebună. Fac orice ca să-mi ajut echipa. Am simțit că o să scot câteva aruncări de la 7 metri! Și că o să-mi ajut echipa să câştige trofeul.

"Nu regret că plec"

- Cum a fost acest sezon?
- Sunt foarte mândră de ce am realizat. Eu am venit la CSM pentru Mette Klit, am câștigat campionatul și anul trecut, și acum. Liga Campionilor a fost cireașa de pe tort. Acum vreau să câştig și Cupa României.

- Îți pare rău că pleci acum de la CSM?
- M-au întrebat cei de la club dacă sunt sigură că vreau să plec și le-am spus DA. Nu-mi pare rău, e o decizie pe care deja am luat-o și, în general, când iau o decizie nu o regret. Sunt foarte fericită că am câștigat totul în România și acum plec ca o campioană.  Sunt fericită că am semnat cu Vardar, și acolo sunt niște jucătoare extraordinare și cred că pot face performanță. Oricum, eu am luat această decizie de mult, după ce a plecat Mette Klit.

- Ai un loc acasă, în Brazilia, unde păstrezi trofeele?
- Mama mi-a făcut acasă o cameră în care păstrează toate medaliile, tricourile, cupele. Am inclusiv prima mea medalie obținută la grădiniță, când aveam 4 ani, la o cursă de alergare. Handbalul l-am început apoi, la 10 ani, atunci când au început să vină multe medalii.

- Ți-ai făcut mulți prieteni în România?
- Cea mai bună prietenă a mea e Iulia Curea. Sunt convinsă că vom rămâne prietene toată viața. Cu toate fetele m-am înțeles bine, dar cu Iulia a fost o legătură deosebită. Așa s-a întâmplat peste tot pe unde am jucat, am avut câte o prietenă foarte bună. Am o prietenă specială în Franța și în Portugalia, Iulia Curea e cea din România.

"Ne luăm revanșa la Olimpiadă"

- Ce o să-ți lipsească cel mai mult de la București?
- Suporterii, atmosfera o să-mi lipsească cel mai mult. Mă simt specială când joc în Sala Polivalentă. Și puternică în același timp, când toată lumea îmi strigă numele. E posibil ca pe viitor să ne întâlnim în vreo competiție între CSM și Vardar și poate o să-i aud din nou pe copiii din București strigând "Mayssa! Mayssa!". Sunt sublimi, îi iubesc, sunt puri și sinceri.

- O să te întâlnești cu multe colege la Olimpiadă. Brazilia e în aceeași grupă cu România.
- Oooo, o să fie un meci special! România ne-a bătut de două ori și vreau să ne luăm revanșa! Poate o să fim și noi la Rio precum CSM București la Budapesta. Va fi o Olimpiadă specială, o să avem familiile, prietenii și fanii alături de noi. După ce am câștigat titlul mondial, Liga Campionilor, ar fi senzațional să iau și o medalie la Jocurile Olimpice. Vreau aurul!

"Iubesc toate amintirile din România"

- Ai un lucru special pe care o să-l iei cu tine din România, la plecare?
- Am mai multe. Am tot felul de desene, portrete, brățări, coliere făcute de fani, de copii. O să le iau pe toate și o să le păstrez. Sunt amintiri de suflet. Mai am tricouri, jucării de pluș.

- Crezi că o să plângi când o să pleci din București?
- Cu siguranță o să plâng. La ultimul meci din Polivalentă, cel cu Craiova, am plâns ca o nebună. Am făcut o grămadă de poze, am primit o tonă de flori. Nu puteam să mă despart de acel loc minunat. Polivalenta e un loc special în sufletul meu.

- Care e cea mai frumoasă amintire din România?
- Sigur când am câștigat titlul în primul an. Peste tot pe unde mergeam nu auzeam decât Baia Mare, Baia Mare, Baia Mare. Ne-am dus însă la Baia Mare, le-am bătut și am câștigat campionatul. Apoi e meciul cu Gyor, de la Budapesta. Unul la fel de special.

"Poate o să mă întorc într-o zi la CSM. Nu se știe niciodată! Mi s-a transmis că ușa e deschisă. Un lucru e cert. Am petrecut doi ani în România de care întotdeauna o să-mi aduc aminte cu plăcere"
Mayssa Pessoa