Articol de Luminiţa Paul - Publicat sambata, 27 august 2016 00:00
A trecut aproape o săptămână de la finalul JO de la Rio de Janeiro şi unele întrebări revin cu vehemenţă.
Ediţia braziliană a mers cu bine până la capăt, problemele apărute pe parcursul celor 17 zile de competiţie nefiind cu mult mai mari ori mai grave decât în alte oraşe, în alţi ani. Lumea încă păstrează pe retină imaginea piscinei cu apă verde sau îşi aminteşte de autobuzul de presă cu geamurile sparte, atacat de locuitorii nemulţumiţi din zona Deodoro. Faţă de dezastrul prezis însă e distanţă mare. Rio a ieşit cu capul sus dintr-o încercare dificilă şi complexă. Dar şi cu seiful în suferinţă.
Ce se va întâmpla cu bazele construite special pentru JO? Cum va evolua situaţia politică, şi aşa una complicată în urma suspendării preşedintei Dilma Rouseff? Şi, mai ales, care e factura, după ce se trage linie şi se fac socotelile?
1. Construcţii olimpice, bani de la stat
Autoritatea Publică Olimpică, organismul creat în 2011 în scopul organizării JO, furniza recent informaţia că investiţiile dedicate evenimentului sportiv au ajuns la 39.100 de milioane de reali (11.100 de milioane de euro). O creştere de 35% faţă de bugetul iniţial. Datele oficiale susţineau că 57% din aceste investiţii apasă pe sectorul privat, restul de 43% revenind statului.
Cu 49 de zile înainte de începerea JO, statul Rio de Janeiro se declara în incapacitate "de a-şi onora obiectivele legate de organizarea JO". Atunci, preşedintele interimar, Michel Temer, a acceptat o suplimentare de 3.000 de milioane de reali (854 de milioane de euro) din fonduri de stat. Asta a dus la o inversare a ponderii investiţiilor: 62,5% statul, 37,5% capital privat.
2. Contracte şi licitaţii preferenţiale
Conform aceleiaşi Autorităţi Publice Olimpice, 46 de noi proiecte au fost necesare pentru JO. Într-un raport intitulat "Rio de Gastos", adică de cheltuieli, Institutul PACS arată că majoritatea acestor contracte de construcţii publice a revenit celor 5 mari firme de construcţii din Brazilia, implicate în grave cazuri de corupţie: Oderbrecht, Andrade Gutierrez, Camargo Corrêa, OAS şi Queiroz Galvão. Acelaşi institut PACS susţine că firmele au încasat peste 850 de milioane de euro în urma acestor contracte.
3. Metroul, inaugurat în ultima clipă
Se ştia că Rio are o problemă de trafic, de aceea s-a dorit extinderea reţelei de metrou. Cu linia 4, care să lege Ipanema de zona Barra da Tijuca, unde se află Parcul Olimpic. Din nou a fost nevoie de fonduri suplimentare, linia respectivă a fost inaugurată pe 1 august, cu 4 zile înaintea festivităţii de deschidere, şi s-a aflat doar la dispoziţia sportivilor, a oficialilor, a jurnaliştilor şi a spectatorilor cu bilete la competiţiile din Barra.
Conform La Marea.com, pentru acest proiect a fost abandonat cel al construcţiei Liniei 3, care urma să lege Copacabana de partea estică a oraşului, una din care se deplasează zilnic un număr mare de lucrători.
4. Privatizarea e soluţia
Cu toate că sectorul public a livrat mare parte a banilor pentru investiţii, beneficiile au ajuns la firmele private, specializate pe construcţii. Acesta este viitorul ţării în viziunea preşedintelui Temer, care a anunţat că trebuie începută o privatizare masivă şi o reducere drastică a cheltuielilor publice, de pe urma cărora speră să recupereze 10.000 de milioane de euro.
Până se va lămuri mai bine situaţia, în toată complexitatea ei, JO au sufocat şi mai mult economia braziliană suferindă din cauza crizei. Rămâne de văzut cât îi va lua pentru a-şi reveni financiar.
