Ţarul din Peninsulă » Starul campioanei României la volei a cîştigat medalia de vicecampion olimpic cu squadra azzurra

Prezentă pentru a treia oară consecutiv în grupele Ligii Campionilor, CVM Tomis Constanţa a mărit miza în acest sezon. Campionii României şi-au propus să ajungă în premieră în playoff, iar obiectivul îndrăzneţ i-a determinat să facă o
campanie spectaculoasă de transferuri în această vară.

În fruntea listei s-a aflat italo-bulgarul Ventzislav Simeonov, vicecampion olimpic şi finalist al Ligii Campionilor, iar veteranul de aproape 38 de ani nu a
dezamăgit şi a fost determinant în victoria uriaşă obţinută în fieful italienilor de la Piacenza, în debutul actualei ediţii a celei mai puternice competiţii din voleiul
masculin.

Copilărie fără sport
Fiul unui fost mare internaţional bulgar, Kaspar Simeonov, starul grupării de pe Litoral a crescut departe de terenul de sport.

“Îmi plăcea mult să studiez şi visam să fiu arhitect. În plus, am tot avut probleme fizice şi, de aceea, nu mi-a plăcut sportul. Am început să joc volei abia pe la 16 ani, în Italia, unde plecasem împreună cu familia. La Cuneo, exista un centru fantastic pentru copii şi juniori. M-au văzut că eram înalt şi au zis să încerce, chiar dacă nici nu prea ştiam să alerg. Ca să înţelegeţi, cînd mai jucam fotbal, trebuia să stau în poartă, pentru că nu rezistam pe teren”, spune rîzînd
Simeonov.

Născut la Plovdiv, nu a apucat să joace vreun minut pentru vreo echipă bulgară şi nici nu a cochetat cu reprezentativa ţării de la sud de Dunăre: “Aş spune că sînt bulgar cu mentalitate italiană. Sînt născut în Bulgaria, părinţii mei sînt
bulgari şi toate rudele sînt acolo. De altfel, pentru binele copiilor am decis să ne
mutăm la Sofia, unde sigur vom rămîne cîţiva ani. Naţionala a fost o alegere profesională. Am învăţat volei în Italia, am jucat acolo şi nu puteam să refuz cînd m-au chemat. Plus că din Bulgaria nu m-a căutat nimeni”

Cinci finale, nici un titlu
Internaţional italian timp de peste un deceniu, Simeonov se mîndreşte cu argintul cucerit la Jocurile Olimpice de la Atena, din 2004. “Doar prezenţa
la Olimpiadă reprezintă o performanţă. Dacă mai cîştigi şi o medalie, rămîi
în istorie”, explică universalul Tomisului. Patru ani mai tîrziu, a mai prins o finală de top, în Liga Campionilor, pentru Piacenza.

“Am avut un ghinion teribil. Cu o săptămînă înainte de turneul final, am suferit o fractură de stres la piciorul drept. Am făcut zece injecţii cu lidocaină şi am intrat pe teren cu fractură, dar nu am putut sta nici măcar pînă la sfîrşitul semifinalei. Meciul pentru trofeu l-am privit cu cîrjele lîngă mine, din tribună, şi am suferit enorm”, povesteşte trist Simenov.

La aproape 35 de ani a ales să meargă în Germania, la VfB Friedrichshafen. A jucat două finale de campionat, fiind declarat MVP în sezonul trecut, dar le-a pierdut pe amîndouă, şi a trebuit să se mulţumească doar cu un trofeu, Cupa Germaniei.

“Am jucat cinci finale, trei în Italia şi două în Germania, şi le-am pierdut pe toate. Sper să cîştig primul titlu de campion în România”, spune rîzînd multiplul
vicecampion.

De la retragere, la Constanţa
În vară, a fost decis să pună capăt carierei, dar antrenorul Tomisului, Martin
Stoev, l-a convins să mai joace măcar un sezon. “Am doi copii şi am vrut să
mă dedic familiei, dar Martin m-a convins. Ne ştim de multă vreme, am evoluat
amîndoi în Italia, iar taţii noştri au jucat împreună. Ne-am văzut de patru
ori la Sofia şi mi-a spus: «Hai la Constanţa, să ne mai distrăm un an!» A contat
faptul că era aproape de Bulgaria, iar familia mi-a permis o ultimă aventură. Soţia mi-a zis să mai joc un sezon şi pot să mă opresc pe urmă. Am venit pentru Liga Campionilor. Ştiu că nu putem cîştiga trofeul, dar avem forţa să ne oferim satisfacţia de a trece de grupe. Drept dovadă, am învins în Italia, la Piacenza.
Eram convins că vom juca de la egal la egal, iar acest lucru înseamnă că se investeşte mult în voleiul din România. Nici o echipă din Bulgaria nu şi-ar fi permis să aducă jucători ca mine sau ca Janici. Ţinta noastră este să mergem în play-off”, adaugă Simeonov.

Duel cu elveţienii
În această după-amiază, de la ora 18:00 (în direct la Digi 3), în Sala Sporturilor din Constanţa, CVM Tomis dispută al doilea meci din faza grupelor Ligii Campionilor, primind vizita elveţienilor de la Dragons Lugano, după ce la debut s-a impus cu 3-2 în fieful italienilor de la Piacenza. În celălalt meci din runda secundă a Grupei A, Knock Roeselare (Belgia) a învins marţi, cu 3-2, pe teren propriu, pe Piacenza.

Familie de sportivi
Dacă tatăl jucătorului de la CVM Tomis este un fost internaţional de volei, soţia
sa, Gergana Slavcheva Simeonov, se numără printre cele mai importante jucătoare din istoria baschetului feminin din Bulgaria. A jucat cîteva meciuri în
WNBA, la Phoenix Mercury, apoi a mers în campionatul italian, unde a evoluat timp de un deceniu, perioadă în care a fost nelipsită din naţionala Bulgariei.

Cei doi au împreună două fete, Kajla (5 ani) şi Lea (un an). “Constanţa este un oraş frumos şi aproape de graniţa cu Bulgaria, iar soţia vine în fiecare lună
cîte zece zile, astfel că stau mai mult alături de familie”, explică Simeonov

"Pentru mine, voleiul este o pasiune, nu o meserie. După retragere, nu voi fi antrenor. Voi face ce mi-am dorit cînd eram tînăr: voi studia şi voi sta alături de familie. Timp de 15 ani, am întîlnit mai multe hoteluri decît oameni, am stat mai mult alături de colegi decît de familie şi nu am avut nici un week-end liber din septembrie pînă în mai" (Ventzislav Simeonov)

CV - VENTZISLAV SIMEONOV
- NĂSCUT: 3 februarie 1997, la Plovdiv
- A jucat la: Alpitour Cuneo, Caff e Motta Salerno, Della Rovere Carifano, Montichiari, Bre Banca Lannutti Cuneo, Edilbasso&Partners Padova, Copra Berni Piacenza, Tonno Callipo Vibo Valentia (toate din Italia), VfB Friedrichshafen (Germania).
- PALMARES: Supercupa Italiei (1996, 2002), Supercupa Europa (1996), Cupa Cupelor (1997, 1998), CEV Top Teams Cup (2006), Cupa Germaniei (2013)
- VICECAMPION olimpic cu Italia la JO 2004

Sportul în Constanţa

Judeţul cu cele mai bune rezultate la sporturile de echipă din România, în ultimii ani, suferă enorm după arestarea preşedintelui Consiliului Judeţean
Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

H A N D B A L - NEPLĂTIŢI DE 7 LUNI
Echipa fanion a judeţului, HCM Constanţa, campioana României în
ultimele şase sezoane consecutive, a fost la un pas de desfiinţare în vară. A fost salvată în ultimul moment, s-a păstrat nucleul de jucători, dar problemele sînt departe de a fi rezolvate. Sînt şapte luni de cînd salariile nu au fost
plătite. Practic, în acest sezon, Toma, Stănescu, Popescu şi ceilalţi
handbalişti nu au văzut nici un ban. În aceste condiţii, sînt şanse ca în pauza competiţională Constanţa să piardă mai mulţi componenţi de bază.

La feminin, U Neptun Constanţa, echipă care primea şi ea bani de la CJ Constanţa, activează la stadiul de avarie, fiind pe locul 12 din 14 echipe în Liga Naţională.

V O L E I - ECHIPĂ DESFIINŢATĂ
Tomis Constanţa, formaţia feminină de volei, a dispărut din peisaj după unul dintre cele mai bune sezoane din istorie, în momentul în care echipa participase în Liga Campionilor şi se clasase pe locul 2 în România. Sezonul trecut, echipa a fost păstrată în prima ligă doar cu junioare, iar în momentul în care a retrogradat, s-a desfiinţat.

La masculin, lucrurile stau altfel. Echipa este susţinută de omul de afaceri Sorin Strutinsky, acţionar la peste 40 de companii, despre care se spune că ar fi mîna
dreaptă al primarului Radu Mazăre. Strutinsky a păstrat campioana României la nivel înalt, Tomis avînd în momentul de faţă cel mai bun lot din România.

R U G B Y - MENŢIN ŞTACHETA RIDICATĂ
RCJ Farul Constanţa a revenit, surprinzător, în prim-planul rugbyului românesc, chiar în momentul în care preşedintele Consiliului Judeţean era dat în urmărire în Statele Unite. Farul a eliminat în semifinalele Superligii pe campioana României, RCM Timişoara, dar a pierdut apoi finala cu Ştiinţa Baia
Mare. Sezonul actual nu a început şi nu se ştie pe ce buget va putea
conta vicecampioana pe viitor.