Articol de GSP - Publicat miercuri, 15 octombrie 2008 00:00
Achiziţionarea unei maşini la mîna a doua este de multe ori o alternativă tentantă, dar şi o loterie
Procesul care duce la decizia de a achiziţiona un autoturism este complex şi influenţat de mai mulţi factori. În cazul maşinilor noi, totul este mai simplu, lucrurile rezumîndu-se la preferinţele clientului şi la adîncimea buzunarului. Dar second-hand-urile au fost, sînt şi vor fi întotdeauna o alternativă. De ce? Simplu. Valoarea unei maşini noi scade cu 10-15% (în funcţie de marcă, model, opţiuni) la ieşirea de pe poarta fabricii şi cu pînă la 30% în primul an de exploatare, de exemplu. Iar la preţul celei noi îţi poţi lua un second mai bine dotat sau, chiar, de clasă superioară! ;) Există mulţi care au reuşit să strîngă, să spunem, bani pentru o maşină nouă de clasă mică. La aceeaşi sumă însă, îşi pot cumpăra la mîna a doua un autoturism mai mare, mai sigur şi mai bine dotat. Şi joaca de-a argumentele poate continua...
Totuşi, achiziţionarea unui second-hand comportă şi multe riscuri pentru cumpărător, în anumite cazuri fiind vorba chiar de loterie. GSP vă prezintă cîteva sfaturi utile, ce vă vor ajuta să reduceţi riscul de a lua ţeapă.
1. Încercaţi să vedeţi ce hram poartă vînzătorul. Dacă este samsar sau nu! În primul caz, riscul ca maşina să prezinte vicii ascunse creşte exponenţial.
2. Verificaţi actele maşinii şi carnetul de service. Dacă pe cartea maşinii figurează mulţi proprietari, sînt şanse ca maşina să fi beneficiat o exploatare improprie. Iar carnetul de service vă poate spune multe despre cum a fost îngrijit automobilul. Fiţi circumspecţi dacă vedeţi aceeaşi ştampilă şi semnătură în dreptul reviziilor. Se poartă falsificarea!
8.950 de euro (TVA inclus) costă o Dacia Sandero 1.4 MPI Laureate (aer condiţionat)
3. Controlaţi centimetru cu centimetru exteriorul caroseriei, de preferat, la lumina zilei şi cu privirea sub unghi oblic. Oricît de bine ar fi reparat un element, tot trebuie să se vadă anumite imperfecţiuni. Atenţie la rosturile dintre elemente! Cum sînt pe o parte a maşinii, aşa trebuie să fie şi pe partea cealaltă.
8.000 de euro (TVA inclus) este preţul unui Ford Focus din 2005, cu 120.000-150.000 km la bord
4. Interiorul poate spune multe despre uzură şi modul de exploatare. Nu vă lăsaţi impresionaţi de plasticele date cu silicon. Uitaţi-vă cu atenţie la pedale, volan, măciulia schimbătorului de viteze şi partea stîngă a scaunului şoferului. Dacă sînt uzate vizibil, este aproape imposibil ca maşina să aibă 60.000-80.000 km.
5. Uitaţi-vă cu atenţie la şuruburile care prind bordul. Dacă acestea prezintă zgîrieturi, înseamnă că s-a umblat şi întrebarea este de ce (?).
6. Rugaţi vînzătorul să vă prezinte maşina cu motorul rece. Ridicaţi capota şi verificaţi. Un motor uzat sau cu probleme porneşte mai greu la rece.
50.000 de maşini vechi au intrat în ţară în primele 8 luni ale anului
7. Analizaţi compartimentul motor, în căutarea unor eventuale scurgeri de lichide (ulei, antigel, lichid de servo, etc.). Porniţi maşina şi lăsaţi-o să se încălzească la ralanti, fiind atenţi la eventualele trepidaţii şi zgomote. Orice întrerupere sau huruit poate trăda un defect. Consultaţi un mecanic!
8. Scoateţi joja de ulei. Dacă uleiul este negru şi miroase a ars, motorul este uzat. De asemenea, vă puteţi face o părere despre starea propulsorului dacă socateţi buşonul de umplere cu ulei şi vă folosiţi de o ţigare aprinsă: fumul degajat de aceasta trebuie să fie aspirat prin orificiu. :)
9. Solicitaţi să mergeţi cu maşina atît în ciclu urban, cît şi extraurban, unde se pot atinge viteze de peste 100 km/h. Încercaţi să frînaţi brusc de la 70-80 km/h, pentru a verifica echilibrul maşinii (trebuie să se oprească drept!)
10. Verificaţi numărul de kilometri la un service ce dispune de un calculator special, şi cereţi specialistului să vă spună cînd s-a accesat ultima dată computerul maşinii. Samsarii dau kilometrajele înapoi, fără urme. Dar data la care a fost accesat calculatorul nu se poate şterge!
Achiziţionarea unei maşini la mîna a doua este de multe ori o alternativă tentantă, dar şi o loterie
Procesul care duce la decizia de a achiziţiona un autoturism este complex şi influenţat de mai mulţi factori. În cazul maşinilor noi, totul este mai simplu, lucrurile rezumîndu-se la preferinţele clientului şi la adîncimea buzunarului. Dar second-hand-urile au fost, sînt şi vor fi întotdeauna o alternativă. De ce? Simplu. Valoarea unei maşini noi scade cu 10-15% (în funcţie de marcă, model, opţiuni) la ieşirea de pe poarta fabricii şi cu pînă la 30% în primul an de exploatare, de exemplu. Iar la preţul celei noi îţi poţi lua un second mai bine dotat sau, chiar, de clasă superioară! ;) Există mulţi care au reuşit să strîngă, să spunem, bani pentru o maşină nouă de clasă mică. La aceeaşi sumă însă, îşi pot cumpăra la mîna a doua un autoturism mai mare, mai sigur şi mai bine dotat. Şi joaca de-a argumentele poate continua...
Totuşi, achiziţionarea unui second-hand comportă şi multe riscuri pentru cumpărător, în anumite cazuri fiind vorba chiar de loterie. GSP vă prezintă cîteva sfaturi utile, ce vă vor ajuta să reduceţi riscul de a lua ţeapă.
1. Încercaţi să vedeţi ce hram poartă vînzătorul. Dacă este samsar sau nu! În primul caz, riscul ca maşina să prezinte vicii ascunse creşte exponenţial.
2. Verificaţi actele maşinii şi carnetul de service. Dacă pe cartea maşinii figurează mulţi proprietari, sînt şanse ca maşina să fi beneficiat o exploatare improprie. Iar carnetul de service vă poate spune multe despre cum a fost îngrijit automobilul. Fiţi circumspecţi dacă vedeţi aceeaşi ştampilă şi semnătură în dreptul reviziilor. Se poartă falsificarea!
8.950 de euro (TVA inclus) costă o Dacia Sandero 1.4 MPI Laureate (aer condiţionat)
3. Controlaţi centimetru cu centimetru exteriorul caroseriei, de preferat, la lumina zilei şi cu privirea sub unghi oblic. Oricît de bine ar fi reparat un element, tot trebuie să se vadă anumite imperfecţiuni. Atenţie la rosturile dintre elemente! Cum sînt pe o parte a maşinii, aşa trebuie să fie şi pe partea cealaltă.
8.000 de euro (TVA inclus) este preţul unui Ford Focus din 2005, cu 120.000-150.000 km la bord
4. Interiorul poate spune multe despre uzură şi modul de exploatare. Nu vă lăsaţi impresionaţi de plasticele date cu silicon. Uitaţi-vă cu atenţie la pedale, volan, măciulia schimbătorului de viteze şi partea stîngă a scaunului şoferului. Dacă sînt uzate vizibil, este aproape imposibil ca maşina să aibă 60.000-80.000 km.
5. Uitaţi-vă cu atenţie la şuruburile care prind bordul. Dacă acestea prezintă zgîrieturi, înseamnă că s-a umblat şi întrebarea este de ce (?).
6. Rugaţi vînzătorul să vă prezinte maşina cu motorul rece. Ridicaţi capota şi verificaţi. Un motor uzat sau cu probleme porneşte mai greu la rece.
50.000 de maşini vechi au intrat în ţară în primele 8 luni ale anului
7. Analizaţi compartimentul motor, în căutarea unor eventuale scurgeri de lichide (ulei, antigel, lichid de servo, etc.). Porniţi maşina şi lăsaţi-o să se încălzească la ralanti, fiind atenţi la eventualele trepidaţii şi zgomote. Orice întrerupere sau huruit poate trăda un defect. Consultaţi un mecanic!
8. Scoateţi joja de ulei. Dacă uleiul este negru şi miroase a ars, motorul este uzat. De asemenea, vă puteţi face o părere despre starea propulsorului dacă socateţi buşonul de umplere cu ulei şi vă folosiţi de o ţigare aprinsă: fumul degajat de aceasta trebuie să fie aspirat prin orificiu. :)
9. Solicitaţi să mergeţi cu maşina atît în ciclu urban, cît şi extraurban, unde se pot atinge viteze de peste 100 km/h. Încercaţi să frînaţi brusc de la 70-80 km/h, pentru a verifica echilibrul maşinii (trebuie să se oprească drept!)
10. Verificaţi numărul de kilometri la un service ce dispune de un calculator special, şi cereţi specialistului să vă spună cînd s-a accesat ultima dată computerul maşinii. Samsarii dau kilometrajele înapoi, fără urme. Dar data la care a fost accesat calculatorul nu se poate şterge!
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
