Articol de Eduard Apostol, Cristi Preda (foto) - Publicat joi, 18 ianuarie 2024 12:42 / Actualizat joi, 18 ianuarie 2024 15:02
Adrian Șut, 24 de ani, s-a confesat într-un interviu-eveniment pentru GSP, dezvăluind detalii sensibile din copilăria sa, care l-au marcat și maturizat de la o vârstă fragedă, ajungând acum un fotbalist important în România, un bărbat cu capul pe umeri care știe ce vrea de la viață.
Cariera lui Adrian Șut, 24 de ani, este pe un trend ascendent. Băiatul simplu de la țară a ajuns unul dintre titularii roș-albaștrilor, poartă și banderola de căpitan, este unul dintre cei care bat la porțile naționalei. Bonus: nu este unul dintre „clienții” lui Gigi Becali, bihoreanul neintrând în colimatorul patronului.
Ai putea spune că jocul lui Adrian Șut la FCSB nu se vede. Dar se simte. Ardeleanul este foarte important în mecanismul formației. Un atu în lupta pentru titlu, pe care roș-albaștri nu l-au mai câștigat din 2015.
Adrian Șut și-a spus povestea pentru cititorii GSP
Este o plăcere să descoperi un fotbalist român cu calitățile sportive și umane ale lui Adrian. Minutele s-au scurs rapid, iar interviul care a durat ceva mai mult de o repriză de fotbal a relevat un bărbat puternic, asumat (că tot e un termen la modă), conștient de ceea ce vrea de la viață, care și-a clădit prezentul luminos de acum pe durerea și chinul emoțional al copilăriei.
Este teribil să pleci de acasă la 11 ani, singur printre străini la un internat, cu alți 9-10 țânci care și ei suspină după mama. Adrian Șut a povestit într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor ce l-a determinat să se maturizeze forțat, cât de mult l-a ajutat suferința, cum i-a modelat personalitatea, ajungând acum un bărbat echilibrat, cumpătat, fără vicii și fițe, fidel, urmându-și visul de când bătea mingea pe maidanul satului natal.
Vor mai urma episoade interesante din viața fotbalistului, precum și opiniile sale despre lupta la titlu, pentru început descoperiți cine este cu adevărat Adrian Șut!
VIDEO. Adrian Șut a început fotbalul la el în sat: „Adversarii ne conduceau, pe mine mă lăsau să dau gol, de mic ce eram"
- Cum a fost copilăria ta?
- Am început la mine, la sat, în comuna Cociuba Mare, în Bihor. La echipa satului. Eram foarte mic. Țin minte că aveam un meci, în care adversarii ne conduceau și ei m-au lăsat pe mine să dau gol! Cred că aveam vreo 10 ani, pe-acolo. Ceilalți erau mai mari, pe mine mă băga pe parcurs, eram mic și la fizic, și la vârstă, Mă aruncau în atac, eram mic și alergam. Mă lăsau să mai dau gol!
- Ce-ți mai aduci aminte din acei ani?
- Am plecat de la 11 ani de acasă, a trebuit să mă maturizez forțat. Am plecat la academia celor de la Liberty Salonta, în Bihor. Cred că eram cel mai mic din internat. Nu-mi plăcea, iar la un moment dat am zis că plec acasă. Eram clasa a V-a, ai mei mă lăsaseră acolo. Am luat un microbuz și m-am dus acasă. Ai mei s-au trezit cu mine.
Adrian Șut, aproape de a abandona fotbalul și „terapia" care l-a ajutat să treacă peste clipe teribile
- Singur, la 11 ani?
- Da, da, am plecat cu un verișor de era cu mine la internat, am zis că eu nu mai vreau să merg la fotbal. Ai mei au zis „Bine, e alegerea ta, dar te pui pe școală și-ți vezi de școală!". Am zis și eu bine, am stat vreo două săptămâni acasă. Dar îi vedeam pe prietenii mei care mergeau la fotbal, noi având casa lângă teren. I-am zis mamei, tata era la muncă: "Sună-l și zi să mă lase la fotbal, îi promit că mă țin de fotbal!". În ziua aia, tata m-a lăsat să merg la teren, iar a doua zi am plecat la internat, înapoi, la Salonta. Și-am rămas acolo.
- Sincer, ai plâns mult, singur, la 11 ani, într-un internat cu mulți alți copii?
- Plângeam și ziua, plângeam și seara. Era prima oară când eram plecat de acasă. Nu stătea nimeni după mine să mă întrebe cum mă simt. Eram într-o cameră cu zece alți copii. Era greu. Nu era ușor să te adaptezi. Dar... Am stat acolo vreo trei ani, a trebuit să mă adaptez.
- Ce imbold ți-ai dat?
- La antrenamente uitam de tot, că nu-mi place să stau la cămin, că mi-e greu. La antrenamente mă simțeam foarte bine, antrenorii și colegii erau de treabă. Era ca o terapie, mă simțeam bine. Apoi, când mă întorceam înapoi la internat, nu mai eram bine.
- Când ajungeai acasă la părinți, cum era?
- În week-end plecam acasă. Cel mai greu era când trebuia să mă întorc. În prima zi când ajungeam acasă, eram fericit, nu mai voiam să plec de la părinți. Dar dacă mi-am dat cuvântul și am promis... La întoarcere, la Salonta, mă duceau ai mei cu mașina. La început, când mă despărțeam de mama, de tata, mi se rupea inima. Apoi, după ce m-am obișnuit, le era lor rău.
Primul an la Salonta, la internat, mi-a fost foarte greu. Vreo șase luni, tare greu! Copil fiind nu mă gândeam ce-o să devin. Doar la fotbal eram, tata mă lua cu el, și el a fost fotbalist. Mă jucam cu prietenii și hochei pe gheață, stăteam mult pe afară
Acum, nu mai sunt o persoană care să lăcrimeze ușor. Am plâns prea mult, copil fiind. Acum, sunt călit, nu mai sunt probleme
- Adrian Șut, mijlocaș FCSB
VIDEO. Adrian Șut despre cadourile și jocurile copilăriei: de-a v-ați ascunselea, șotron, fotbal și „calculatorul mare"
- Cum era copilăria de atunci, comparativ cu ceea ce vezi acum la puști?
- Noi stăteam foarte mult pe afară: de-a v-ați ascunselea, fotbal, pe mine mă chemau părinții la masă, dar puteam sta fără să mănânc toată ziua, doar să mă joc. Seara, epuizat, mâncam puțin, făceam baie și adormeam imediat. Acum, foarte mulți copii stau pe tablete, pe telefoane, cred că pierd ce e mai frumos.
- Tu ești foarte tânăr, la 24 de ani, dar ai prins o copilărie în care existau tablete și smatphone-uri și play-station.
- Mi-aduc aminte că și ai mei mi-au cumpărat un calculator, nu mai țin minte în ce clasă. Au reușit să-mi cumpere. Majoritatea prietenilor se mai jucau. Eram fericit că aveam și eu calculatorul meu, din acela mare. Mă jucam FIFA, cu mașini.
- Nu te acapara?
- Nu puteam sta exagerat. Fiind la țară, cu prietenii, mergeam să ne jucăm afară.
- Ce alte jocuri mai practicați atunci?
- De-a v-ați ascunselea, șotron, un joc cu piatra. Probabil, mai sunt și copii, acum, care știu aceste jocuri, deși a cam trecut vremurile alea.
Primii bani din fotbal i-am trimis acasă la familie, știam câte sacrificii au făcut. Când aveam vreo posibilitate, îmi luam ghete. Când eram mic, îmi doream să-mi permit să-mi iau ghetele lui Neymar sau Busquets ori Iniesta. Mă uitam la ceea ce aveau ei, dar eu nu sunt genul să cheltui mulți bani
- Adrian Șut, mijlocaș FCSB
VIDEO. „Ima Boss", melodia pe care Adrian Șut o ascultă de fiecare dată înaintea meciurilor
- Cum te relaxezi acum, adult, soț, sportiv de performanță?
- Acum, în timpul liber, îmi petrec timpul cu soția, avem un cățel, îl scoatem la plimbare, ne relaxăm. Și mă uit la meciuri.
- Reziști?
- Da, chiar îmi plac cele din campionatele puternice.
- Ai vreun fotbalist preferat?
- Era Busquets. Acum, îmi place și Rodri de la City. Uitându-te la mișcările lor, poți integra ceva și în mișcările tale. Dacă te uiți insistent și poți să pui în practică la antrenament, s-ar putea să-ți iasă la un moment dat.
- Ai filme preferate, muzică?
- Tot felul de seriale, cum e cel al lui Michael Jordan. Mă uit și la filme de acțiune, îmi place să stau relaxat.
- Muzică?
- Ascult de toate, și manele, și house, orice.
- O melodie care să te miște?
- Una pe care o ascult de fiecare dată înaintea meciurilor, se numește "Ima Boss", stai să văd cine o cântă... Rick Ross și Meek Mill. Este melodia care mă ajută să mă concentrez și să mă focusez foarte bine. Nu știu dacă e superstiție, e un obicei.
Eu încerc să nu pun presiune pe mine, indiferent dacă se spun lucruri pozitive sau negative despre mine. Știu care e drumul meu, că trebuie să muncesc
- Adrian Șut, mijlocaș FCSB
VIDEO. Cine este omul Adrian Șut: „Foarte puțin dau pe haine, nu poți cheltui tot ceea ce câștigi”
- Ți-aduci aminte ce-ai făcut cu primii bani din salariul de la FCSB?
- Am trimis banii la familie, mi-am păstrat și eu câțiva, să plătesc chiria, una, alta. Mi-am luat lucruri normal, o pereche de adidași, un tricou.
- Dai bani mulți sau puțini pe haine?
- Nu, nu dau mult pe haine. O dată la nu știu cât timp îmi au un tricou, o pereche de pantaloni, niște adidași, dar nu...
- Cât ai dat cel mai mult pe un tricou?
- Foarte puțin!
- 200, 300 sau 400 de euro?
- Nu, nu. Nu se pune problema. Cred că un tricou de la Nike sau Jordan sau Tommy, nu mult. Nu dau pe haine.
- Ai ajuns la un nivel...
- Dar câștigi acești bani pe o perioadă limitată, viața de fotbalist e scurtă, trebuie să te gândești la viitor, nu poți cheltui tot ceea ce câștigi. Când eram mic, ai mei erau o familie modestă, nu una care să dea cu banii. Nici nu aveam banii să ne permite orice. Fiind o familie modestă, am crescut și eu ca un om modest.
- Cel mai bun sfat al părinților care este?
- Să las loc mereu de "bună ziua", orice ar fi.
Mergeam cu ai mei la mare, copil fiind. Îmi plăcea să mă arunc în valuri, să sparg valuri, să mă dau în jucăriile alea pe acolo
- Adrian Șut, mijlocaș FCSB
VIDEO. Adrian Șut nu a fost absorbit de viața Capitalei: „Te pot fura cluburile de noapte, femeile, dar eu n-am avut vicii”
- Ce impact a avut Bucureștiul asupra ta?
- Nu mi se pare că a avut vreun impact. Nu ies foarte mult. Poate mai ies cu soția la un restaurant să mâncăm ceva, atât.
- Câte pahare de vin poți savura la o masă?
- Nu știu, nu m-am gândit. Dacă beau un pahar de vin la masă...
- Ai avut sau ai vicii, ai făcut excese?
- De mic, am fost ajutat să ajung aici de faptul că n-am avut vicii. Am avut colegi care poate au avut probleme cu viața extrasportive, dar eu m-am îndepărtat de ei, asta m-a ajutat să fiu la Steaua.
- Ce impact ai văzut că a avut Capitala asupra unor tineri și ce-ai învățat?
- La un moment dat, te pot fura cluburile, femeile, nu știu. Eu nici n-am avut aceste lucruri, nici n-am fost atras de ele. Eu mi-am văzut de viața mea, atâta tot.
Sunt o persoană care zâmbește destul de mult, de ușor. Sunt o persoană veselă. Ce mă supără? Când nu reușesc să câștig la meciuri, la antrenamente, mă oftic să pierd. Cea mai mare frică ar fi să pierd pe cineva și frica de accidentări
- Adrian Șut, mijlocaș FCSB
5echipe a bifat în carieră Șut: ASA Târgu Mureș, Unirea Jucu, Pandurii Tg. Jiu, Clinceni și FCSB
VIDEO. Adrian Șut despre tatuaje: „Îmi place să le văd la alții, nu la mine”
- Observ că nu ai tatuaje, nu ai nici vreo frizură mai fistichie, pari un băiat tare cuminte.
- Tatuajele îmi plac să le văd la altcineva. Pe mine nu mă văd tatuat. N-am nici în plan, nu cred... Nu mă atrag. Freza? Nu sunt genul care să-și dea cu fixativ și să-și aranjeze părul meu. Și mi-e mai bine așa.
- Care ar fi o extravaganță pe care ai făcut-o?
- Poate când am fost în vacanță în Dubai. În rest, nu.
Cel mai mult în viață, mă motivează dorința de a fi mai bun. Fără muncă, nu poți, doar cu talent. Poți să ajungi și fără muncă la un nivel bun, dar nu te poți menține
- Adrian Șut, mijlocaș FCSB
25de meciuri și 2 goluri a strâns Adrian Șut în acest sezon la FCSB
113partide a adunat bihoreanul pentru FCSB, având 10 goluri și 3 assist-uri
Citește și alte știri:
EXCLUSIV VIDEO Laszlo Dioszegi acuză o mișcare anti-Sepsi în Europa: „Boii trag la cei bogați”
){kind=small}
