EXCLUSIV Nu l-a menajat pe Alex Dobre: „Face figuri, dă din casă, dar pe teren tace!”

Nu mai poate să mai meargă pe stadion, din cauza vârstei și a unui diabet care i-a luat deja, pe rând, degetele de la ambele picioare. Dar asta nu i-a amputat și pasiunea de Rapid.

Chiar dacă acum simte mereu dorul de stadion, iar televizorul și rețelele de socializare, discuțiile "în familie" de pe Whatsapp, au rămas singurele link-uri cu echipa pe care o iubește necondiționat.

Mihai Ioan, alias „Mache”: „De data asta am presimțit că o să batem cu 2-1”

Obișnuit cu istoria tumultoasă a Rapidului, omul care a prins primul titlu, cel din '67 și drumul pe jos Ploiești- Giulești, dar și numeroasele retrogradări și promovări, spune că „de data asta, la meciul cu Voluntari, parcă am fost ceva mai liniștit.

Noi bătrânii avem așa, câteodată, niște premoniții. Iar sâmbătă, cu mult înainte de meci, am avut o viziune, că o să batem cu 2-1. Așa că, deși nu-mi găseam locul la televizor, chiar când echipa încerca, la 1-1, să dea golul victoriei, eram sigur că o să vină. Și a venit, pe final. Așa e Rapidul, trebuie să te treacă prin toate stările astea. Dar de aceea îl iubim!”.

Mihai Ioan, primul șef de galerie al Rapidului

„Mi-e dor de Rrahmani”

Bătrânul suporter se bucură să constate că „Pancone a reușit să readucă spiritul nostru acestei echipe. Se vede atitudine, că echipa luptă, că nu renunță, chiar dacă, din ce văd, încă nu e așezată.

Dar îl știm, antrenorul nostru a fost și el un luptător, un bun motivator. Nu suntem încă perfecți, dar echipa e pe drumul bun. Moruțan a început să alerge mai mult, să fie mai prezent în joc. Asta e bine. Dar e rău că nu merg atacanții. Ratăm prea mult!

Te îmbolnăvești de inimă. Stojilkovic e acolo, are ocazii, dar nu marchează. Parcă mai mult am încredere că puștiul ăla, Kodor. El ar putea deveni omul nostru de gol.

Adevărul e că mi-e dor de Rrahmani. De la el n-am mai avut așa ceva, un atacant marcator. Nu știu când mai găsim unul la fel. Burmaz începuse bine, dar accidentările l-au terminat”.

„Dobre e cam farfara!”

Nea Mache e totuși optimist, „chiar dacă câștigăm cu mari emoții și acasă. Din păcate ne lipsește foarte mult Petrila. Cu Dobre m-am convins, l-am cam «cumpărat» de când cu figurile alea, când n-a vrut să dea mâna cu cei de pe bancă, la înlocuire, de când s-a luat cu suporterii. E cam farfara, vorbește mult, dă din casă, dar pe teren cam tace.

Cred că marea nostră problemă e că echipa joacă tot doar jumătați de meciuri, o repriză mai rau, alta mai bine. Și că ratăm foarte mult, deși ocazii aveam. Nu vreți să știți cum trăiesc ratările astea.

Ăsta e blestemul Rapidului, să te facă să plângi, să râzi, să speri, să disperi...Dar la ce văd pe teren acum, chiar cred că sezonul ăsta vom fi mai sus, că ne vom întoarce în cupele europene.

Și, dacă mă lasă sănătatea, sper să mai ajung și eu pe stadion, să vad asta. N-am mai fost de peste un an și chiar îmi lipsește atmosfera Giuleștiului!”.