Articol de Remus Răureanu - Publicat miercuri, 03 februarie 2021 13:48 / Actualizat miercuri, 03 februarie 2021 14:30
Narcis Răducan a constatat că ne păcălim atunci când ne credem făcuți pentru fotbal.
În documentarea pentru antrenamentele de zi cu zi a descoperit că juniori scandinavi, pe care noi îi considerăm rudimentari, lovesc mingea perfect încă de la 12 ani
- Narcis, după ce ai condus cluburi din prima ligă ai coborât la nivelul de jos al fotbalului. Mai ai motivație pentru așa ceva?
- Ar trebui să fie nivelul superior, ca importanță. M-a prins foarte tare activitatea, sunt foarte implicat. La început eram preocupat mai ales să suplimentez pregătirea lui Iustin, băiatul meu mijlociu, pentru că el juca fotbal și vedeam multe lacune în execuții, în tehnica generală. Și apoi m-am gândit „de ce nu aș încerca să fac asta ca pe o afacere?". Vedem împreună meciuri și remarcăm că jucători de 18, 19 ani nu știu să lovească mingea cu ambele picioare, nu știu să dea din „drop", nu știu să se poziționeze, stau cu capul în pământ, nu știu să alerge așa cum trebuie. E mult de muncă și încerc să le ameliorez calitățile.
- De ce nu știu să lovească mingea și copiii din trecut știau?
- În generația noastră, în afara antrenamentelor obișnuite mai aveam ședințe de individualizare la care ne chemau antrenorii, mai aveam și meciuri în cartier, uneori chiar pe bani, ceea ce impunea deja o miză. Antrenorii de azi mai sunt profesori de sport prin școli, nu au timp destul. Și nu poți să ajungi fotbalist dacă te antrenezi două ore pe zi! Așa cum un elev care speră să fie admis într-o facultate apelează la meditații, un jucător se poate pregăti separat. Acesta e conceptul pe care l-am pus în practică. Grupurile sunt mici, maximum patru copii, ca să facem cât mai multe repetări. E logic că un junior nu poate să dea de o sută de ori la poartă în antrenamentul de la club, nu e timp, aici e garantat că el va avea ocazia să exerseze suficient.
Narcis Răducan: „Eu mă joc cu copiii și le spun «azi facem încălzirea lui Liverpool!»
- Meseria aceasta poate fi practicată doar pe baza istoricului înregistrat ca jucător sau e nevoie de vreo documentare suplimentară?
- Istoricul ca jucător e doar punctul de plecare. Am apelat la prieteni antrenori, care mi-au dat sfaturi și m-au îndrumat unde să caut exerciții. De trei luni, de când m-am apucat de munca aceasta, nu a fost o zi în care să nu mă uit măcar o oră pe Internet după exemple din străinătate. Există o întrebare aparent fără răspuns, „de ce jucătorii români nu reușesc în străinătate?".
- Și care e răspunsul?
- În perioada aceasta în care m-am documentat, cred că am găsit câteva răspunsuri. Nu îi înțeleg pe antrenorii care le dau copiilor o minge și le spun „jucați fotbal!". Poți avea acces la cele mai frumoase antrenamente din lume! Cluburile mari folosesc pentru copii antrenamente pe care le exemplifică Ronaldo, Klopp. Eu mă joc cu copiii și le spun „azi facem încălzirea lui Liverpool!".
VIDEO Fiul lui Narcis, se antrenează cu tatăl său: „Joc fotbal din plăcere și pentru sănătate”
- Ce nu au juniorii români?
- Juniorii noștri suferă la viteza de execuție, la ritmul de joc, străinii au o viteză în plus și o structură fizică superioară. Am jucători de la toate cluburile importante din București, trei dintre ei sunt căpitani: de la FCSB, de la CSA, plus nepotul lui Cătălin Hîldan, de la Dinamo.
- Am rămas cu ideea din trecut, potrivit căreia românii sunt talentați pentru fotbal, sunt tehnici în mod natural. E valabilă?
- Nu, nu mai e valabilă! Românii au niște calități native, dar dacă nu sunt dezvoltate prin foarte multe repetări nu valorează mai nimic. Un exercițiu foarte simplu la zid, să ridici de trei ori mingea și apoi să dai din „drop", îi încurcă pe mulți dintre juniorii români. Nordicii îl fac fără probleme. Mă mai uit seara și văd câte un copil scandinav de 12 sau de 14 ani care face cu mingea lucruri pe care eu nu pot să le fac! Și nu mă refer la circării, să-ți pui mingea pe gât!, vorbesc despre antrenamente pentru fotbal. România a rămas în urmă, trebuie să schimbe metoda. La fotbalul jucat înainte să bei o bere îți permiți să faci câte atingeri vrei. Dacă speri să fii profesionist trebuie să te antrenezi în criză de timp, să găsești soluții cât mai rapid.
Îi antrenez pe copii cu mingea la zid. Pasele cu peretele erau nelipsite în copilăria noastră și îmbunătățeau tehnica, azi nu se mai joacă nici un copil așa. Mi-a făcut o mare plăcere atunci când bunicul lui Cătălin m-a sunat și mi-a spus că voia să se antreneze cu mine.
- Narcis Răducan, fost fotbalist al Stelei
Joc fotbal din plăcere și pentru sănătate, în primul rând. Dacă o fi să ajung profesionist, Doamne, ajută! Din România îmi place Florin Tănase, el are măcar o realizare importantă în fiecare meci.
- Iustin Răducan, atacant de la Sport Team
Chiar dacă sunt din București, sunt suporter al Universității Craiova, tatăl meu e din Oltenia. Cel mai mult îmi place Cicâldău, e «număr 10» și la fel sunt și eu. El e modelul meu.
- Antonio Dumitrescu, mijlocaș de la Sport Team
Nu simt că numele ar constitui o presiune, ar fi o mare onoare să joc și eu pentru Dinamo în prima ligă. Îl știu pe unchiul meu din imagini de pe Youtube, era un fotbalist foarte ambițios, agresiv.
- Cătălin Hîldan, fundaș de la Dinamo
VIDEO Nepotul lui Cătălin Hîldan se antrenează în afara programului de la club cu Nar
