EXCLUSIV Tatăl său are sute de meciuri în Liga 1, Dinamo visa să scoată milioane pe el, dar accidentările i-au stopat ascensiunea: "Hagi m-a salvat! Mi-a dat masă, cazare și mi-a plătit biletul de avion"

- Salut, Darius! Cum ești?
- Acum mă simt foarte bine. Am reușit să trec peste cele mai grele momente din cariera mea.

- Bănuiesc că despre accidentări este vorba...
- Da, în decurs de doi ani, în 2015 și 2016, m-am operat de două ori la genunchiul stâng, ruptură de ligament încrucișat anterior. Pentru asta îi mulțumesc kinetoterapeutului de la Steaua, Ovidiu Kurti, cu care am făcut recuperarea și familiei mele care a fost alături de mine.

- La începutul sezonului erai la Poli?
- Da. Acum nu mai sunt. Poli II a fost desființată în vara acestui an. Eu am semnat cu ACS Poli, am început pregătirea cu echipa a doua pentru că prima echipă terminase pregătirea pentru noul sezon. După aproximativ două luni conducerea a decis să desființeze echipa secundă din cauza situației financiare în care a ajuns clubul.

- Și ce ai făcut?
- Mulți copii au fost împrumutați, iar eu și încă doi băieți am mers la prima echipă. Am fost anunțat după aproape o lună că nu voi putea juca pentru că nu sunt pe lista jucătorilor eligibili pentru Liga 1. Asta însemna să mai pierd 3 luni până la următoarea pauză competițională. Am decis să reziliez contractul pentru că voiam să joc. Fiind deja târziu, campionatul începuse la Liga 1 și 2, a trebuit să merg la o echipă de Liga a 3-a. Am ales să semnez cu Gloria Lunga Teuz Cermen. Oamenii de acolo au insistat ca eu să merg să joc și cred că am luat cea mai bună decizie. Am dat de niște oameni deosebiți.

- E acesta începutul revenirii tale?
- Se poate spune și asta. Pentru că în 11 etape pe care le-am jucat acolo, am reușit să marchez de 7 ori și să ofer 8 pase decisive.

- Gândindu-ne la trecut, ce n-a mers la Dinamo?
- Am avut un început bun, se vorbea frumos despre mine. Aveam evoluții apreciate la echipa a doua. Am debutat și la prima echipă cu Flavius Stoican pe bancă. Apoi a venit domnul Rednic, am fost împrumutat la Clinceni și în a doua etapă, după ce marcasem deja un gol, am suferit prima accidentare. Era septembrie 2015. Au urmat 6 luni de recuperare, am intrat în ultimul meci din turul play-off-ului, acasă cu Brăila. Intrasem în ultimele 15 minute, am înscris și atunci cu un lob de la 35-40 de metri. Am câștigat 2-1. După, în prima etapă din retur, am jucat din nou cu Brăila și am intrat din primul minut. Am reușit să deschid scorul, prin minutul 10, iar prin minutul 30, la o fază banală, un fundaș al Brăilei m-a lovit fără mingeși mi-a rupt din nou ligamentele, era octombrie 2016.

- Ai revenit la Dinamo?
- Mi-am reziliat contractul cu Dinamo, doctorul îmi spusese la a doua accidentare că ligamentele nu sunt rupte în totalitate. Mi-a dat un program de recuperare. Atunci am vorbit cu domnul Hagi, el și-a dorit să mă ia la Academia, dar nu s-a putut.

- De ce?
- Eram liber de contract, a decis să mă ia la echipă chiar dacă eram în programul de recuperare. Mi-a întins o mână de ajutor și vreau să-i mulțumesc. O să-i fiu recunoscător mereu. Mi-a zis să fac recuperarea la el, mi-a oferit cazare, masă, iar după ce reveneam trebuia să semnez contractul. Din păcate situația n-a fost așa cum îmi doream. Am început să intru în normal, mă antrenam cu Viitorul. Iar la unul dintre antrenamente genunchiul meu a cedat și mi-am dat seama că nu e în regulă. Am decis să merg în Ungaria, unde am fost operat și prima oară. Domnul Hagi mi-a plătit biletul de avion pentru a merge la control. Doctorul a decis că trebuie să fiu operat iar.

- Îmi amintesc că erai unul dintre lideri generației tale, din care mai făceau parte Steliano Filip, Bumba sau Brănescu...
- Da, am fost și la Campionatul European cu generația 1994. Totul a mers perfect după acel turneu final. A venit acel transfer la Dinamo. Cred că accidentările m-au dat înapoi atât de mult. Pentru că eu sunt un băiat liniștit, nu aveam vicii care să-mi poată afecta cariera. Dar e greu să te întorci pe teren după o lună de pauză, nu mai zic după două pauze de 6 luni. De asta sunt atât de mândru că am trecut cu bine peste această perioadă și acum sunt gata de joc.

- Într-un interviu mai vechi pentru GSP te comparai cu Zlatan. Cum te caracterizezi acum?
- Da, îmi aduc aminte. Nu mai vreau să mă compar cu nimeni. Sunt Darius Buia, jucător de picior stâng, cu execuții bune. Cred că acesta este și atuul meu. Îmi place să fiu decisiv, jucător de ultimă pasă. Cred că asta am reușit să iau de la tatăl meu. Diferențele sunt că el a fost dreptaci, eu stângaci, el are 1.72, eu 1.81.

- Regreți transferul la Dinamo?
- Am jucat puțin pe vremea lui Stoican. Apoi am fost împrumutat pentru a avea meciuri în picioare. Au venit accidentările, iar cei de la Dinamo n-au mai avut răbdare, ca să zc așa. De acolo s-a produs ruptura. AM decis că e mai bine să reziliem contractul și cam asta a fost.

- Ce spui despre actuala echipă a lui Dinamo?
- E clar că nu trece printr-o perioadă bună. În ultima vreme s-a mișcat mai bine, dar din nou au ajuns să aibă emoții privind play-off-ul. Sper și vreau să cred că nu vor mai face pași greșiți, acum, pe ultima sută de metri. Sper că vor reuși să fie în play-off. Până la urmă, să fim sinceri, toată lumea vrea să vadă în play-off Steaua - Dinamo, e meciul pe care îl așteaptă orice iubitor de fotbal. E clasicul României.

- Te-a ajutat sau te-a încurcat faptul că ai fost mereu comparat cu tatăl tău?
- Sunt mândru că sunt fiul lui "Figo din Berceni" sau "Figo din Banat" cum a fost numit la Timișoara. Sincer, eu am încercat mereu să am propriul nume, nu doar să fiu copilul lui Buia. Vreau să fac totul pe munca și talentul meu. De aceea nu am vrut niciodată ca el să mă împingă într-o parte sau alta.

- Ce planuri ai pentru 2018?
- În primul rând sper să fiu sănătos. Mi-am dat seama că e cel mai important lucru. Fără sănătate nu poți face nimic. Sper să-mi găsesc o echipă la un nivel mai înalt. Pentru că mai am multe de demonstrat în fotbal. Vreau să arăt asta începând din noul an.

50.000 €este cota pe transfermarkt a lui Darius Buia 

3 goluri 
a marcat Darius Buia pentru naționalele U19 și U17 ale României în 11 meciuri. Unul pentru prima (3 meciuri) și două pentru a doua (8 meciuri)

2 meciuri 
are Romulus Buia la naționala României, tatăl lui Darius, fost fotbalist la formații precum Sportul Studențesc, Universitatea Craiova, Dinamo, Poli Timișoara și Pandurii