Articol de Justin Gafiuc - Publicat vineri, 28 iunie 2019 08:58
ROMÂNIA U21 la EURO 2019 // Puștii care au făcut istorie la Euro U21 n-au apărut cu toții direct din Academia lui Hagi sau au profitat de regula federală de profil. Antrenorii care i-au descoperit își cer dreptul de a fi cunoscuți.
Generația care a renăscut spiritul fotbalului românesc la Europeanul din Italia are în spate și multe nume rămase încă pe nedrept anonime. Asta pentru că, în ultimele zile, Viitorul lui Hagi, regula FRF U21 sau ambiția celor crescuți și formați peste hotare, gen Pașcanu, au fost argumentele aduse pentru a scoate în față perlele din trupa lui Rădoi.
Există însă, bineînțeles, antrenorii de la bază, cei care i-au descoperit, au lucrat și i-au învățat ABC-ul fotbalului pe băieții olimpici. „Scoateți-i! Arătați-i! Spuneți-le numele!”, îndemna chiar „Regele” după calificarea "tricolorilor" mici în semifinalele CE.
Iar aici avem identitatea tehnicienilor care i-au „pescuit” din mulțime pe titularii de aseară cu Germania, copiii ajunși azi idoli, cu pretenții de a depăși în următorul deceniu nivelul fantastic al „Generației de Aur”.
Ionuț Radu - Ștefan Popa (Viitorul București)
„În iunie 2002, am înființat Școala de fotbal Viitorul București. La început, am avut doar doi copii, cei ai asociaților din firmă. Apoi, am dat anunț pentru selecții în «Libertatea». În primăvara lui 2003, a venit și Radu. Era mic, blond”. A început ca jucător de câmp, trimis în poartă după câteva luni.
Cristi Manea - Cosmin Constantin (Metalul Constanța)
„Era mai dezvoltat fizic decât ceilalți copii. Am crezut că era mai mare de vârstă, dar nu era. La început voia să dea gol, ca orice copil la vârsta aia. La un moment dat, văzând că nu e postul lui acolo, l-am trecut în apărare, ca fundaș central. Nu prea i-a convenit la început”.
Ionuț Nedelcearu - Ion Apostol/Sorin Popescu (Dinamo)
Dus la fotbal de tatăl lui, Marin, fost jucător la Victoria, Farul, FC Brașov sau Oțelul, Nedelcearu a pornit întâi la CSȘ 2, unde a lucrat circa o săptămână cu Dumitru Ciupitu. S-a mutat însă imediat în „Groapă”, unde antrenorii cu care s-a format au fost Apostol și Popescu.
Alexandru Paşcanu - Richard Richichi (Measham Pumas/Anglia)
A plecat din țară la 7 ani, cu familia, stabilindu-se în Anglia. Acolo a și început fotbalul, la o mică grupare locală.
Florin Ştefan - Ion Raț (Șc. Fotbal Răzvan Raț)
„Abia deschisesem școala de fotbal, iar pe Florin l-am remarcat pentru că era foarte receptiv și ambițios. Fiind tot din Piatra Olt, ca și Răzvan, avea marea dorință să-i calce pe urme. Am insistat mult să-i perfecționez calitățile tehnice, fiindcă el arată ca un jucător masiv, solid. A ieșit bine până la urmă!”
Alexandru Cicâldău - Abdulgani Izmir (Marcon Star Medgidia)
„Când am creat grupa 1997-1998, s-a prezentat cu părinții la selecție. Era un copil firav, blonduț, dar tare jucăuș. Ținea mingea aproape de el, avea o îndemânare și o clarviziune deosebite încă de la opt ani. Și o ușurință extraordinară în a juca mingea. A fost căpitanul echipei”.
Tudor Băluţă - Dumitru Barbu (Academia Gică Popescu)
A început la vârsta de 7 ani la Școala de fotbal a lui Gică Popescu, preferând academia „Baciului” în detrimentul Științei, unde era nelipsit în tribune. Tatăl său se cunoștea foarte bine cu antrenorul Dumitru Barbu, care l-a avut apoi pe mână câteva sezoane. A evoluat la început fundaș central, care e postul lui de bază, iar Hagi l-a adus la Viitorul după câteva meciuri-școală pe care le-a urmărit la Craiova.
Dennis Man - Cristian Sculici (Vladimirescu/Arad) / Cristi Păcurar (Atletico Arad)
„La Dennis am văzut ceva din prima. La 6 ani, când a intrat în echipă, deja controla bine balonul, talentul său nativ a fost ușor de detectat. A fost vârf de generație”
Sculici, pentru sportarad.ro„L-am remarcat la un turneu la care a participat cu echipa din Vladimirescu. Am vorbit rapid cu președintele Alexandru Meszar și i-am spus că trebuie să-l transferăm rapid. La generația 1998, Dennis a câștigat cam peste tot titluri de cel mai bun sau tehnic jucător și golgeter”
Păcurar, pentru sportarad.ro
Ianis Hagi - Gheorghe Hagi (Academia Gheorghe Hagi)
A crescut în familia și cu spiritul tatălui său, alături de care a apărut pe teren în multiple ipostaze încă de când avea doi-trei ani. „Regele” e omul care l-a cizelat și l-a format după chipul și asemănarea sa, șlefuind un decar de top.
Andrei Ivan - Mircea Petrescu (Flacăra Moreni)
„Stătea chiar peste drum de stadion, a venit mai întâi cu un prieten cu doi ani mai mare, iar când grupa lui a început meciurile oficiale, avea deja acumulată o experiență în spate. Stătea zilnic pe teren și câte șase ore. Ajunsese să marcheze 30-40 de goluri pe sezon înainte să-l cedăm la Pitești”.
George Puşcaş - Constantin Șoler (Viitorul Marghita) / Gheorghe Ateșan (Liberty Oradea)
A început la formația de amatori din localitatea natală, apoi, remarcat de scouterii lui Liberty, s-a mutat, la 11 ani, la fostul club finanțat de Marius Vizer, actualul președinte al Federației Internaționale de Judo. La Liberty a lucrat prin rotație cu mai mulți tehnicieni, prioritar însă cu Ateșan, iar la 14 ani intra deja în naționala U15 a României, purtând banderola de căpitan.
