Articol de Ionuţ Iordache - Publicat marti, 23 ianuarie 2024 09:00 / Actualizat marti, 23 ianuarie 2024 15:31
Daniel E. Lieberman, profesor de paleo-antropologie la Harvard, a demontat mai multe mituri despre mişcare în cartea lui „O istorie naturală a exercițiului fizic”
Alături de nutriție și somn, exercițiul fizic este cel mai bun "medicament" pentru corpul nostru. Cu toate acestea, puțini oameni fac sport cu plăcere și celor mai mulți dintre noi le este greu să se apuce și să se țină de o activitate fizică.
Conform unui studiu al Comisiei Europene din 2022, doar 2% dintre români fac exerciții fizice în mod regulat, iar 62% nu fac niciodată.
De ce refuzăm să facem ceva ce ne ajută să trăim mai mult și mai sănătos?
Pentru a răspunde la această întrebare, Daniel E. Lieberman a călătorit în mai multe zone în care oamenii trăiesc aproape la fel ca strămoșii noștri vânători-culegători și a venit cu dovezi antropologice care arată că omul a evoluat de-a lungul timpului făcând mișcare doar din două motive: să supraviețuiască și să se distreze.
Profesorul de la Harvard spune în cartea sa "O istorie naturală a exercițiului fizic" că am evoluat pentru a fi activi fizic, dar nu de dragul sănătății sau al fitness-ului.
Până acum cel mult 100 de ani, nimeni nu făcea mișcare doar de dragul mișcării. Oamenii au aceste instincte adânc înrădăcinate de a evita activitatea fizică inutilă pentru că până de curând supraviețuirea presupunea un efort considerabil pentru obținerea hranei. Iar când mâncarea era puțină și greu de dobândit, nu avea niciun sens să consumi calorii prețioase printr-o activitate fizică suplimentară.
"Judecăm oamenii ca fiind leneși dacă nu fac mișcare. Dar nu sunt leneși. Sunt doar normali" e concluzia lui Lieberman.
„Când merg în aceste sate din Africa, sunt singura persoană care se trezește dimineața și pleacă la alergat. Și adesea ei râd de mine. Ei cred că sunt pur și simplu bizar... De ce ar face cineva așa ceva?”
Daniel E. Lieberman, profesor de paleo-antropologie la Harvard
Doar că în ultimii zeci de ani, în țările dezvoltate, mâncarea nu mai este nici puțină, nici greu de obținut. Şi este şi ultraprocesată. Considerăm normal acum să ne comandăm mâncarea și cumpărăturile acasă, fără să ne ridicăm de pe canapea.
Iar acest surplus de calorii venit de multe ori fără ca noi să depunem niciun efort fizic considerabil a dus la o creștere alarmantă a obezității în aceste țări și la o incidență tot mai mare a bolilor cardiovasculare și a celor metabolice.
Cum putem contracara acest instinct natural de a nu face mișcare
Antropologul american are și trei soluții pentru ca oamenii să depășească acest instinct natural de a nu face mișcare fizică în timpul liber.
Primul ar fi să nu te simți vinovat atunci când nu vrei să faci sport, dar e important să înțelegi acest impuls pentru a-l putea depăși.
"Când mă trezesc dimineața să alerg, este adesea frig și urât afară și nu am chef să fac mișcare. Creierul meu îmi spune adesea tot felul de motive pentru care ar trebui să amân. Uneori trebuie să mă forțez să ies pe ușă. Ideea mea aici este să fii plin de compasiune față de tine și să înțelegi că acele voci mici din capul tău sunt normale și că noi toți, chiar și «dependenții de exerciții fizice», ne luptăm cu ele", spune profesorul Lieberman.
Al doilea mod ar fi să descoperi acele activități care sunt distractive pentru tine și care ar putea să îți aducă diferite recompense. Acestea ar putea fi dansul, diferite jocuri fizice sau practicarea unui sport alături de prieteni.
"Fac parte dintr-un grup de alergare și cei mai buni prieteni mi i-am făcut în acest grup. Avantajul unui asemenea grup este că poți alerga și să povestești în același timp, să întreții relația de prietenie făcând un lucru bun pentru corpul tău. În plus, e mai greu să renunți la tura de alergare atunci când le-ai promis prietenilor că vei alerga cu ei", explică Lieberman.
A treia abordare corectă ar fi să nu îți mai faci griji cu privire la cât timp este necesar să aloci exercițiilor fizice. Există un mit conform căruia strămoșii noștri erau mereu activi, niște superoameni care puteau ridica pietre uriașe cu ușurință.
Adevărul este departe de această imagine, așa cum spune Daniel E. Lieberman: "Vânătorii-culegători din Africa pe care i-am analizat se angajează în aproximativ două ore și un sfert pe zi în activități fizice moderate până la viguroase. Nu sunt extrem de musculoși și stau așezați la fel de mult ca noi, aproape 10 ore pe zi. În plus, puțină activitate fizică este enorm de benefică. Studiile arată că doar 150 de minute de exercițiu pe săptămână - doar 21 de minute pe zi - scade rata mortalității cu aproximativ 50%. Știind aceste lucruri, oamenilor le va fi mai ușor să se apuce de sport și să se simtă mai bine dacă fac doar puțin sport decât deloc".
INFOGRAFIE. Cum să ne apucăm să facem sport
ALTE MITURI DESPRE MIȘCARE DEMONTATE DE DANIEL E. LIEBERMAN
1. E normal să facem mai puțină mișcare pe măsură ce îmbătrânim.
Ce spune Lieberman: "Am inventat conceptul de pensionare în lumea occidentală modernă și, împreună cu aceasta, noțiunea că este normal să o luăm mai ușor după ce trecem de 65 de ani. Dar asta nu a fost niciodată adevărat pentru strămoșii noștri. De fapt, până de curând, era invers, pentru că bunicii vânători-culegători munceau adesea mai mult decât părinții. Am evoluat pentru a fi activi fizic pe toată durata vieții. Și, la rândul său, activitatea pe tot parcursul vieții ne ajută să trăim mai mult și să rămânem sănătoși pe măsură ce îmbătrânim. Acest lucru se datorează faptului că activitatea fizică activează o gamă largă de mecanisme de reparare și întreținere care contracarează efectele îmbătrânirii".
2. Alergarea îți va distruge în cele din urmă genunchii
Ce spune Lieberman: "Este adevărat că leziunile la genunchi sunt cele mai frecvente leziuni ale alergării. Dar majoritatea leziunilor la genunchi pe care le suferă oamenii când aleargă pot fi tratate și, chiar mai bine, pot fi prevenite învățând să alergi corect și adaptându-ți corpul, în special prin întărirea mușchilor de la șolduri și picioare".
3. Statul este noul "fumat"
Ce spune Lieberman: „Am demonizat atât de mult să fii un cartof de canapea încât statul a fost numit «noul fumat» și se presupune că până de curând nimeni nu a stat așezat prea mult. Însă și această presupunere este falsă. Doar că, deși am evoluat să stăm mult, nu am evoluat să stăm nemișcați ore în șir și există dovezi convingătoare că este util să vă întrerupeți șederea în mod regulat.
Dacă lucrezi la un birou, ridică-te din când în când, agită-te, du-te și ia-ți o ceașcă de ceai, orice. Acele întreruperi frecvente și regulate îți activează mușchii și alte aspecte ale metabolismului, suficient pentru a scădea nivelul de zahăr din sânge și de grăsime și pentru a contracara alte efecte negative ale sedentarismului. Cu toate acestea, este adevărat că statul este o problemă dacă asta este tot ce faci. Statul pe scaune în timpul liber este mult mai puternic asociat cu rezultate precare asupra sănătății decât șederea în timpul muncii. Deci, dacă stai mult timp jos la serviciu, dar stai mult și dimineața, și seara, și în weekend, atunci va fi o problemă".
„Cu cât studiem mai mult activitatea fizică, cu atât realizăm mai mult că nu contează cu adevărat ceea ce faci. Nu trebuie să faci un antrenament incredibil de forță pentru a obține unele beneficii ale activității fizice”
Daniel E. Lieberman, profesor de paleo-antropologie la Harvard
Citește și:
