Articol de Viorel Tudorache - Publicat miercuri, 25 octombrie 2023 20:02 / Actualizat miercuri, 25 octombrie 2023 21:06
Fostul preşedinte şi acţionar majoritar al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti, Dorin Şerdean, a fost trimis în judecată de Parchetul European (EPPO) din Bucureşti pentru o fraudă de 13 de milioane de euro care implică fonduri europene şi naţionale. Acesta este judecat în stare de arest preventiv la domiciliu.
Potrivit rechizitoriului, Dorin Şerdean este acuzat că a emis 18 scrisori de garanţie false către șase firme din România care au obținut pe nedrept fonduri UE și naționale, în schimbul cărora ar fi primit în total suma 1.961.708 lei, echivalentul a 400.000 de euro.
Scrisorile respective pretindeau că asigură proiectele împotriva potenţialelor daune.
Se crede că Șerdean a desfăşurat activitatea în numele unei firme înregistrate în Spania sub controlul său, folosind documente false şi inexacte.
Din rechizitoriu reiese că valoarea totală a celor 18 scrisori de garanţie false emise de Dorin Șerdean este de 96.139.838,08 lei, aproape 20 de milioane de euro.
În primul comunicat, remis pe 16 mai 2023, EPPO indica faptul că documentele au fost fabricate de o bancă fictivă, care ar opera în Insulele Comore.
Sumele detaliate pentru care Dorin Șerdean a emis cele 18 scrisori de garanţie false
- 2.293.202,67 lei (2022 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 9.853.442,56 lei (2021 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 5.304.635,08 lei (2021 / scrisoarea de garanție de bună execuție)
- 1.633.367,19 lei (2021 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 5.458.634,71 lei (2021 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 2.941.619,55 lei (2021 / scrisoarea de garanție de bună execuție)
- 6.207.707,07 lei (2021 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 3.341.940,70 lei (2021 / scrisoarea de garanție de bună execuție)
- 17.496.376,50 lei (2021 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans )
- 9.346.261,35 lei (2020 / scrisoarea de garanție de bună execuție)
- 4.701.691,96 lei (2020 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 2.634.001,10 lei (2020 / scrisoarea de garanție de bună execuție )
- 866.902,33 lei (2021/scrisoarea de garanție de bună execuție)
- 5.998.018,21 lei (2021 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 3.207.860,90 lei (2020 / scrisoarea de garanție de bună execuție)
- 9.186.930 lei (2021 / scrisoarea de garantare pentru plățile în avans)
- 4.945.816,20 lei (2021 / scrisoarea de garanție de bună execuție)
- 721.430 lei (2022 / scrisoarea de garanție de bună execuție)
- TOTAL: 96.139.838,08 lei (aproximativ 20 milioane euro)
EPPO i-a pus sechestru pe averea lui Dorin Șerdean
În rechizitoriu se menționează că, pentru recuperarea prejudiciului s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatului Dorin Șerdean, precum și ale unor societăți implicate.
Potrivit probelor strânse în timpul percheziţiilor, în perioada mai 2020 - martie 2022 Dorin Șerdean a reuşit să depună, prin diverşi intermediari şi reprezentanţi ai şase societăţi comerciale, documente inexacte şi false către autorităţile contractante în cadrul unor proiecte finanţate în principal din fonduri UE.
Procurorul EPPO: „Antreprenorii au acționat fără vinovăție”
Procurorul european delegat din România consideră că antreprenorii care i-au plătit lui Dorin Șerdean cei 400.000 de euro pentru cele 18 scrisori de garanție false au "acționat fără vinovăție".
Explicația EPPO este că antreprenorii au prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă, respectiv capacitatea societății din Spania de a emite scrisori de garanție, așa cum le crease convingerea Dorin Șerdean, prin intermediul documentelor puse la dispoziție - scrisori de garanție și certificări privind ratingul pe care această societate îl poate folosi în relațiile de afaceri.
În cauză se mai arată că Dorin Șerdean s-a folosit în toate cazurile de persoana care administra căsuța de email, creând aparența unei activități curente solide derulate de această societate.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, în dosarul înregistrat la Tribunal Bucureşti, părţi civile sunt Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi firmele Sengher Sisteme SRL, Old&New Construct SRL, Wagramer Termo 2000 SRL, Condor Păduraru SRL şi Top Decon SRL.
Potrivit rechizitoriului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a constituit parte civilă cu suma totală de 64.158.905,52 lei (13 milioane de euro).
Societățile comerciale nu au precizat cuantumul exact al pretențiilor, urmând să facă acest lucru în fața instanței. Una dintre cele șase firme din dosar nu s-a constituit parte civilă, deoarece nu s-a considerat prejudiciată.
EPPO lucrează la un al doilea dosar în care sunt cercetate și alte scrisori de garanție emise de firma lui Șerdean din Spania
Printr-o ordonanță din data de 22 august 2023 s-a dispus disjungerea cauzei și constituirea a două dosare separate.
Cel de-al doilea dosar are ca obiect continuarea cercetărilor față de societatea din Spania, controlată de Dorin Șerdean, în legătură cu toate celelalte scrisori de garanție emise pe lângă cele 18 care fac obiectul prezentei cauze, și în vederea stabilirii tuturor persoanelor care au participat la activitatea infracțională.
Cum a început ancheta EPPO
Ancheta a fost declanșată pe 16 mai 2023. Atunci, Parchetul European a anunțat printr-un comunicat publicat pe site-ul instituției că EPPO efectuează 40 de percheziții domiciliare în România și Franța în cadrul unei anchete pentru fraudă de 30 de milioane de euro.
„Miza este o schemă criminală suspectată de furnizarea unor scrisori de garanție false beneficiarilor de proiecte finanțate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva eventualelor daune”, se arată în comunicat.
Parchetul European detaliază cum funcționează schema
Conform EPPO, pentru proiectele care beneficiază de finanțare UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect.
În plus, precizează Parchetul European, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să depună și o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului.
Procurorii europeni vor să demonstreze că totul a fost fictiv, iar suspecții au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în propriul interes.
„Se presupune că făptuitorii bănuiți au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanție, suspecții se înțelege că au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în propriul interes.
În cazul în care un antreprenor nu își va îndeplini obligațiile contractuale, autoritățile contractante nu ar putea executa aceste scrisori de garanție, întrucât entitățile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare”, precizează EPPO.
Au fost efectuate 40 de percheziții domiciliare în România și Franța
Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi, a anunțat că pe 16 mai 2023 au fost efectuate 40 de percheziții domiciliare în mai multe locații din România și Franța.
În România, perchezițiile au fost în București, Alba, Arad, Cluj, Constanța, Hunedoara, Iași, Mureș și Olt. S-au făcut perchezitii și în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franței.
„Patruzeci de percheziții domiciliare sunt efectuate astăzi, 16 mai 2023, în mai multe locații din România și Franța, în cadrul unei anchete aflate în desfășurare condusă de Parchetul European (EPPO) la București cu privire la suspiciunea de fraudă care implică fonduri UE și naționale, în valoare de peste 30 de milioane de euro.
Scrisori de garanție emise de către bănci fictive, în perioada 2020-2023
Potrivit anchetei, în perioada 2020 – 2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiază de finanțare UE, au fost emise mai multe scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de numerarul necesar pentru acoperirea daunelor asigurate, acuză procurorii europeni.
Parchetul European indică, în mod special, o bancă fictivă care se pare că operează în Insulele Comore, și care a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autorităților publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro.
„În mod similar, instituțiile financiare care se pare că operează în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru, și fără fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate”, se mai arată în comunicatul EPPO.
