Articol de Cristian Geambașu - Publicat joi, 10 iunie 2021 15:01 / Actualizat joi, 10 iunie 2021 22:26
Roxana Mărăcineanu a avut un idol în copilărie, pe Nadia Comăneci, își îndeamnă cei patru copii să facă sport, dar se bucură că nu și-a luat fetele în tribună la un meci de fotbal la care s-au scandat insulte rasiste și homofobe.
- Gazeta Sporturilor publică azi un interviu-eveniment, de patru pagini, cu Roxana Mărăcineanu, fostă mare campioană la natație și actual ministru delegat pentru sport din Franța,
- Citește aici prima parte de interviului realizat de Cristian Geambaşu la Paris: „Nu plătim un Mbappé, plătim să formăm un Mbappé!"
De la Paris, Roxana Mărăcineanu explică diferențele dintre România și Franța
- Lupta contra fenomenului doping știu că este unul dintre pilonii programului dumneavoastră. În general Franța a făcut pași mari în acest război împotriva flagelului doping.
- Avem o agenție independentă antidoping, la fel cum aveți și în România. Unde, din ce știu, independența mai are de suferit. Revin. Am reușit acum o mare schimbare, și am înscris-o în lege, în codul sportului, totul în conformitate cu normele impuse de AMA, Agenția Mondială Antidoping.
- Ministerul este cel care finanțează această agenție?
- Da, și le dăm foarte mulți bani. Există acum un buget de 10 milioane de euro ca să își schimbe sediul, cu un laborator nou, iar totul va fi integrat în cea mai mare universitate de aici, Paris Orsay.
- Ce altceva?
- Inspectorilor agenției le asigurăm mai mulți bani, fiindcă acum beneficiază de mai multe prerogative. Pot merge să facă controale sportivilor francezi și în străinătate, și în afara competițiilor.
Necesara avalanșă provocată de un interviu
- Abuzurile sexuale sunt un subiect care știu că nu v-a dat pace. Și care v-a expus.
- Ei, ăsta este un subiect pe care l-am luat foarte în serios de când am ajuns aici în 2018. Totul a început de la un interviu dat atunci.
- Cum?
- Mi s-a pus întrebarea legată de posibilele agresiuni sexuale de la noi, pentru că apăruse scandalul din Statele Unite, de la gimnastică. Predecesoarea mea, Laura Flessel, spusese a, nu, nu, în Franța nu există chestia asta, noi suntem siguri, urmărim foarte bine subiectul.
- Dar lucrurile nu stăteau deloc așa.
- Poziția mea a fost că trebuie să fim atenți, că, de ce nu?, se poate să se fi întâmplat, eu însămi unde locuiesc auzisem niște lucruri, știam de 3 asociații care avuseseră probleme. Și am spus că bineînțeles că fenomenul există și trebuie să fim foarte vigilenți. Știți, când faci sport folosești corpul, el este în joc, și sportivele vin în relație cu adulți care nu sunt controlați în niciun fel.
- Urmarea acestor afirmații?
- Când am spus lucrurile acelea nu mi-am dat seama că o să declanșez o asemenea avalanșă. A fost așa, ceva inedit, victimele au început să spună ce li s-a întâmplat. Mai exista și un precedent de abuzuri petrecut și în cinema, și în Franța, nu doar în America, așa că totul a explodat. Și noi am fost bulversați.
10 milioane de europrimește Agenția Antidoping din Franța pentru relocare și un nou laborator
Această solidaritate maladivă a lumii sportului
- Reacții în lumea sportului?
- Toată mișcarea sportivă franceză a devenit foarte îngrijorată acum, în frunte cu președintele de la Comitetul Național Olimpic, aoleu, ce ai început să spui, de ce spui asta, îți dai seama ce o să se întâmple, că o să stigmatizezi sportul. La fel președintele federației de patinaj, cum am îndrăznit eu să spun că există chestia asta în sport.
Doar 25% din mizerie a ieșit în presă!
- Iar capac a pus, din ce știu eu, cartea fostei patinatoare Sarah Abitbol.
- Pe care sigur că am citit-o, era acolo un amestec de mărturii și confesiuni, media a relatat intens cazul, asta a fost iar foarte bine, eu am încurajat ca oamenii să vorbească. Noi am sigurat că toate semnalele vor fi preluate de minister, avem numeroase echipe dedicate subiectului. Și, mai știți ceva?
- Spuneți-mi, vă rog!
- Ce a ieșit în ziare a fost cam 25% din ce am primit noi aici! Suntem acum la 420 de cazuri pe care le analizăm și care implică 450 de persoane, mai exact agresori. Și rețineți, jumătate din cazuri se petrec acum, nu sunt fapte de demult. Majoritatea cazurilor nici nu au ajuns în justiție, dar și dacă au ajuns acolo federațiile sfătuiau victimele să rezolve problema cu ușile închise, fără ședințe publice. Pentru că nu de victime le era lor, ci de propria imagine.
- Și, cum vedeți urmarea? Sau rezolvarea?
- Am mobilizat toți președinții federațiilor, le-am cerut să pună la punct un plan de prevenție și de acțiuni ca să se vorbească despre tema asta copiilor, să avem în fiecare federație o persoană desemnată la care fiecare familie sau copil să poată apela. Am 3.000 de persoane în minister și jumătate dintre ei lucrează în federații. Mi se pare ceva ca pe timpul lui Ceaușescu. Avem agenți de stat, care lucrează în federații și sunt obligați să raporteze cazurile. Înainte, unii erau chiar ei implicați în astfel de cazuri!
Sfânta autonomie a federațiilor
- Conflict de interese.
- Este o porozitate foarte mare între cei care lucrează în federații și în minister și câteodată era bine să nu faci valuri, că nu știi ce ți se întâmplă ție.
- Cum vă puteți impune ca minister?
- Ministerul finanțează federațiile, dar nu are dreptul să schimbe președinții de federații și conducerea acestora. Putem însă să le retragem finanțarea.
- Altceva, ce ați mai întreprins?
- Avem 3 milioane de voluntari în toate federațiile sportive, iar următoarea acțiune este că îi vom controla dacă au cazier judiciar, mai ales pentru fapte de prostituție infantilă, pedofilie, lucruri din acestea.
- Când erați copil ați avut un idol în sport?
- Da, fără ezitare, Nadia Comăneci. În 2019, după Roland Garros, am primit un mesaj pe telefonul meu mobil de la ea, l-am arătat la toată lumea pe aici. Ne întâlniserăm acolo, la Roland Garros, iar ea mi-a scris să ne mai vedem.
420 de cazuri de agresiunesexuală în sport sunt pe rol în Franța, care implică 450 de agresori. Cel puțin jumătate sunt cazuri recente
Sportul copiilor francezi? Alergatul în recreații!
- Câte ore de sport au copiii în Franța?
- 3 ore la ciclul elementar, apoi la colegiu între 4 și 5 ore. Problema este lipsa de calificare în sport a profesorilor de la ciclul primar. E ca în România, învățătorul face toate materiile, inclusiv sport. Iar unii nu fac ora de sport, ci preferă să facă alte materii. Sportul pe care îl fac cu adevărat copiii este alergătura din recreații. S-a făcut un studiu în Franța pe 2020, copiii între 11 și 17 ani fac în medie mai puțin de 20 de minute de sport pe zi, în schimb stau 4 ore și jumătate zilnic în fața computerului, a unui ecran de ceva. Ceea ce este teribil.
Noi în timpul acesta am schimbat 3 miniștri
- Aveți legături cu autoritățile sportului românesc, ați primit vreo cerere de sprijin, de colaborare?
- Am discutat cu toți cei 3 miniștri care s-au perindat la conducere de când sunt eu ministru, mă rog, s-au schimbat destul de des din ce îmi dau eu seama. Recent, domnul Eduard Novak mi-a zis că vrea să se inspire din modelul nostru de legătură cu federațiile și pe probleme de digitalizare a activității.
- Ceva specific legat de înot?
- O cunosc bine pe Camelia Potec și avem în vedere un program de schimb de experiență cu antrenori.
O familie sportivă cu un mezin care calcă pe urmele mamei
- Mai faceți sport?
- Sigur. Încerc să fac mai nou într-un ritm mai regulat. Alergare, înot, sală.
- Cei 4 copii ai dumneavoastră merg la sport?
- Da, toți. Le place. Fata cea mare face atletism, e bucuroasă să meargă să alerge, cealaltă face înot, ceva dans, băiatul cel mare e la judo, a făcut scrimă înainte, iar ăsta mic, care are 5 ani, e un sportiv nemaipomenit, face fotbal, tenis, e foarte bun la toate. E foarte abil, îi place.
- Vă puteți rupe timp suficient pentru ei?
- Încerc, mai ales în week-end, deși în week-end se desfășoară majoritatea competițiilor. Eu prefer să lucrez în timpul săptămânii. De aceea, mie nu-mi place să mă arăt în public în timpul competițiilor. Ştiu cât de tare mă agasa chestia asta când eram sportivă.
Angoasele exceptaților din fotbal
- Fotbalul era supărat pe dumneavoastră din cauza restricțiilor pe care le-ați impus în pandemie.
- Bun, în Franța este specificitatea asta că toate sporturile sunt tratate egal, chiar dacă sunt de nișă. Dar tocmai ca să nu îi tratăm altfel pe cei din fotbal sau din rugby, care au pile direct la prim-ministru sau la președinte, le-am dat și lor bani pentru a compensa pierderile legate de pandemie.
- Cam cât?
- În total am deblocat 220 de milioane de euro pentru toate sporturile profesioniste, iar fotbalul a captat foarte mult din acești bani. Sunt cluburi care au avut din partea statului 5 milioane de euro.
- Inclusiv un club superbogat ca PSG?
- Da, chiar și pentru ei contează suma asta
„Ea nu înțelege nimic, așa-i la fotbal"
- Era să uit să vă întreb despre lupta cu fenomenul homofobiei în sport. Mai ales în fotbal.
- O, da. Păi, când am ajuns la primul meu meci de fotbal OM contra PSG și când am realizat ce se striga în cântecele alea mi-am zis, o, dar este imposibil, cum să poți spune toate lucrurile alea.
- Pe stadioanele de fotbal este foarte posibil.
- Mă felicitam că nu am venit cu fiicele mele, cu copiii ca să auzim insulte rasiste și homofobe. Și m-am poziționat clar pe chestia asta, iar cei din fotbal au zis, sigur, păi ea nu înțelege nimic, că așa e dintotdeauna cu cântecele astea. Știu că în România lumea ori nu prea înțelege bine despre ce este vorba, ori tratează subiectul cu lejeritate.
- Nu pot să vă contrazic, dar vă promit că eu nu voi trata cu lejeritate nimic din ce mi-ați spus.
CV Roxana Mărăcineanu
- S-a născut pe 7 mai 1975 la București
- Jocuri Olimpice - argint la 200m spate Sydney 2000
- Campionate Mondiale - aur la 200m spate Perth 1998
- Campionate Europene - aur la 200m spate Istanbul 1999
- argint la 100m spate Sevilla 1997
- bronz la 200m spate Sevilla 1997
- bronz la 100m spate Istanbul 1999
VIDEO Eduard Novak, implicat în 100 de procese: „Nu sunt un tip confortabil! Am găsit lucruri foarte, foarte urâte”
Citește și:
România va avea 3 jucătoare pe tabloul de simplu de la Tokyo » Cosac are și alte vești bune
