Dragomir şi Iorgulescu au fost achitaţi în "Dosarul Sediul Ligii"

Instanţa supremă a decis definitiv, în 22 octombrie 2012, achitarea preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fiului acestuia, Bogdan Dragomir, a lui Gino Iorgulescu şi a şoferului LPF Florin Bogdan Bădiţă, în dosarul în care au fost acuzaţi de luare şi, respectiv, dare de mită, în legătură cu o tranzacţie imobiliară supraevaluată, care ar fi costat Liga peste 350.000 de euro.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au arătat în motivarea deciziei că au respins recursul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi au menţinut achitarea acestora pentru că nu erau probe care să ateste clar vinovăţia lor. În februarie 2011, cei patru au fost achitaţi de Tribunalul Bucureşti, decizia fiind menţinută, în noiembrie 2011, de către Curtea de Apel Bucureşti.

Instanţa supremă a precizat, în documentul citat, că procurorii DNA nu au dovedit, "dincolo de orice dubiu", existenţa unei "înţelegeri frauduloase" între Dumitru Dragomir şi Gino Iorgulesc în cadrul căreia preşedintele LPF să-şi încalce atribuţiile de serviciu prin achiziţionarea pentru Ligă a unui teren supraevaluat, în schimbul primirii, pentru sine, de la Iorgulescu, a unui teren de 351 de metri pătraţi.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au mai reţinut în motivare că martorii audiaţi de către instanţa de fond au arătat că relaţiile dintre Dragomir şi Iorgulescu erau tensionate din cauza faptului că ambii candidaseră pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, ei "rezumându-se doar la formele obişnuite de salut".

De asemenea, instanţa supremă a menţionat că din declaraţiile martorilor rezultă clar că în cadrul Adunării Generale a LPF s-a discutat în repetate rânduri despre achiziţionarea unui teren şi s-a aprobat atât cumpărarea acestuia, cât şi preţul pe care trebuia să-l plătească Liga.

"Astfel cum s-a arătat anterior şi cum au reţinut şi instanţele de fond şi apel, Adunarea Generală a Ligii Profesioniste de Fotbal a fost cea care a aprobat achiziţionarea terenului şi demararea lucrărilor de construcţie", se mai arată în documentul citat.
În ceea ce priveşte infracţiunea de dare de mită reţinută de procurori în sarcina lui Gino Iorgulescu, instanţa supremă a arătat că fapta era prescrisă la momentul începerii urmăririi penale. Astfel, infracţiunea de dare de mită se pretinde că a fost comisă la 4 aprilie 2001, termenul de prescripţie a fost împlinit la 4 aprilie 2006, iar urmărirea penală a fost începută la 23 noiembrie 2007, au precizat judecătorii.

În ceea ce priveşte vânzarea suprafeţei de teren de 351 de metri pătraţi - rămasă din cea înstrăinată către LPF în 2001 - de către Gino Iorgulescu lui Florin Bădiţă, care apoi a vîndut-o, în 2004, firmei lui Bogdan Dragomir, instanţa supremă arată că nu s-a dovedit faptul că tranzacţiile au fost fictive.

"În absenţa unui probatoriu care să dovedească o înţelegere frauduloasă între inculpaţii din prezenta cauză, contractele încheiate în cursul anului 2001, respectiv 2004, reprezintă voinţa părţilor, dînd naştere la drepturi şi obligaţii reciproce, părţile fiind libere să determine preţul contractului. Prin urmare, nici activitatea inculpaţilor Dragomir Dumitru şi Iorgulescu Gino, nici activităţile întreprinse ulterior de inculpaţii Bădiţa Florin, respectiv Dragomir Bogdan nu cad sub incidenţa legii penale", au precizat judecătorii în motivare.
În 5 mai 2008, preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită, iar Gino Iorgulescu, fost preşedinte al FC Naţional şi fost membru în Adunarea Generală a LPF, a fost deferit justiţiei pentru dare de mită, spălare de bani şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.