Articol de Daniel Grigore - Publicat marti, 13 februarie 2024 12:41 / Actualizat marti, 13 februarie 2024 12:56
Fenomenul „Deepfake” prinde avânt în România, în timp ce o lege împotriva acestui tip de conținut este dezbătută în Parlament. Inclusiv versiuni virtuale ale unor oameni importanți din sport, precum Ion Țiriac și Gigi Becali, au fost utilizate pentru a păcăli publicul.
Fenomenul „Deepfake” a luat amploare în România. Acesta presupune crearea de conținut falsificat, de obicei conținut video, cu ajutorul inteligenței artificiale.
De cele mai multe ori, „protagoniștii” acestui tip de conținut sunt persoane publice cu notorietate, astfel încât să inspire încredere publicului țintă.
În mediul online, numărul tentativelor de escrocherii, mascate drept reclame, a explodat în ultima vreme. Astfel, utilizatorilor de YouTube și Facebook, printre altele, le sunt livrate din ce în ce mai des reclame realizate cu tehnologia deepfake, după cum relatează site-ul Mindcraft Stories.
Fenomenul deepfake. Versiuni false ale lui Ion Țiriac și Gigi Becali te „învață” cum să te îmbogățești
În astfel de videoclipuri falsificate „apar” variante virtuale ale unor oameni influenți, unii chiar din sport. Este cazul multimiliardarului Ion Țiriac.
Cu o voce alterată, dar asemănătoare cu cea reală a fostului jucător de tenis, utilizatorilor li se vorbește despre nevoia unei „investiții minime de 1.100 de lei românești”, „suma minimă la care sistemul începe să facă tranzacții profitabile pe piața bursieră și de criptomonede”. Apoi, oamenii sunt îndemnați „să vă înregistrați pe site-ul oficial și să așteptați apelul unui manager care vă va ajuta în etapele ulterioare”.
Nici Gigi Becali nu a scăpat. La rândul lui, patronul FCSB a fost folosit în astfel de escrocherii.
Sursa citată a prezentat o reclamă difuzată pe YouTube, un videoclip în care Gigi Becali apare la palatul lui din Aleea Alexandru, locul unde acordă adesea conferințe de presă, și le „spune” oamenilor că „această oportunitate este disponibilă în mod real pentru cetățenii obișnuiți”.
La finalul reclamelor, oamenii sunt îndemnați să intre pe diferite site-uri.
Parlamentarii dezbat o lege anti deepfake
Există mai multe semne că astfel de videoclipuri sunt false: imaginea și sunetul nu sunt de calitate, vocile diferă puțin față de original, mișcarea buzelor persoanelor imitate este nenaturală.
Fenomenul deepfake a provocat îngrijorare în rândul politicienilor. Parlamentarii dezbat o lege împotriva tehnologiei deepfake. Recent, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a anunțat ce pedepse ar urma să riște cei care diseminează astfel de conținut.
„Săptămâna viitoare o să fie supusă la vot această iniţiativă legislativă, care prevede următorul lucru: cei care creează astfel de conţinut, fără să scrie explicit pe cel puţin 15% din suprafaţa clipului video sau a fotografiei că este un clip video artificial generat de un soft de inteligenţă artificială generativă, riscă inclusiv închisoare până la doi ani (...).
Cei care fac riscă - pe lângă amenzi - inclusiv închisoare. Cei care distribuie un astfel de conţinut, ştiind că este unul care nu reflectă realitatea, riscă să fie amendaţi cu sume între 600 de lei şi 90.000 de lei", a spus Bogdan-Gruia Ivan, conform AGERPRES.
Tot de actualitate:
