Articol de Maria Andrieş - Publicat marti, 30 noiembrie 2010 00:00
În Alexandria romanizată, zăngănitul spadelor bate muzica sferelor
"Agora" e un film "în togă şi sandale", în genul lui "Spartacus" sau al "Gladiatorului", despre apusul lumii antice şi răsăritul erei creştine. Hypatia, personajul principal, a existat cu adevărat. În secolul al IV-lea după Hristos, preda filosofia şi studia cerul în Alexandria. Mărturiile istorice nu atestă că ar fi fost tînără şi frumoasă, ca Rachel Weisz. "De fapt, se pare că Hypatia era mai în vîrstă. Poate Hellen Mirren ar fi fost mai potrivită pentru rol", a sugerat un critic american. Dar filosoafa care cerceta eclipsele şi gravitaţia a existat, iar "Agora" este povestea ei.
Asediul fanatismului
În Egiptul romanizat, o nouă religie, creştinismul, se organiza şi strîngea adepţi. În pieţele publice, predicatorii se întreceau pe cărbuni încinşi cu preoţii vechilor zei greco-romani. Apoi cele două tabere au scos din teacă săbiile şi cetatea, cu tot cu faimoasa bibliotecă, a devenit teatru de război. Apoi, parabalanii, soldaţii creştini, s-au luptat pentru putere cu evreii. În mijlocul ravagiilor fanatismului, Hypatia îşi apără sistemul planetar, studenţii şi libertatea de spirit. "E un rol care i se potriveşte mănuşă şi îi pune în valoare charisma de star, sclipirile maniace, dar cool din privire", comenta "Boston Globe".
Mici, dar răi!
"Cînd am citit prima oară scenariul, mi-am spus: ăsta e un film despre prezent. Nu ne-am schimbat deloc. Călătorim în spaţiu, dar tot ne ucidem între noi, în numele zeilor noştri!", spunea într-un interviu Weisz, Oscar pentru rolul din "Prietenie absolută".
Splendidă şi sîngeroasă, o epocă întreagă prinde viaţă în "Agora", o epocă în care zeii sînt executaţi în lipsă, li se decapitează statuile. Iar oamenii sînt executaţi prin lapidare. "Am vrut să dau cu maximum de detalii, pentru ca spectatorii să cunoască Alexandria de atunci", a declarat regizorul Alejandro Amenabar (Oscar pentru "Marea dinăuntru"). Din cînd în cînd, apar imagini luate de sus: oamenii cu templele lor par nişte furnici agitate pe o piatră aruncată în Cosmos.
Un voiaj în istorie
"Filmul lui Amenabar pledează pentru toleranţă şi împotriva fundamentalismului. Ne atrage atenţia că şi raţiunea are martirii ei", scria "New York Times". Gazeta Sporturilor vă oferă joi, 2 decembrie, ocazia de a călători în istorie, la începuturile creştinismului, cu "Agora". Dacă n-ar fi fost războaiele religioase, Hypatia le-ar fi luat-o înainte cu descoperirile lui Copernic şi lui Newton. Ştiinţa ar fi progresat altfel şi, cine ştie, poate azi vedeam filme pe Marte!
În Alexandria romanizată, zăngănitul spadelor bate muzica sferelor
" Agora" e un film "în togă şi sandale", în genul lui "Spartacus" sau al "Gladiatorului", despre apusul lumii antice şi răsăritul erei creştine. Hypatia, personajul principal, a existat cu adevărat. În secolul al IV-lea după Hristos, preda filosofia şi studia cerul în Alexandria. Mărturiile istorice nu atestă că ar fi fost tînără şi frumoasă, ca Rachel Weisz. "De fapt, se pare că Hypatia era mai în vîrstă. Poate Hellen Mirren ar fi fost mai potrivită pentru rol", a sugerat un critic american. Dar filosoafa care cerceta eclipsele şi gravitaţia a existat, iar "Agora" este povestea ei.
Asediul fanatismului
În Egiptul romanizat, o nouă religie, creştinismul, se organiza şi strîngea adepţi. În pieţele publice, predicatorii se întreceau pe cărbuni încinşi cu preoţii vechilor zei greco-romani. Apoi cele două tabere au scos din teacă săbiile şi cetatea, cu tot cu faimoasa bibliotecă, a devenit teatru de război. Apoi, parabalanii, soldaţii creştini, s-au luptat pentru putere cu evreii. În mijlocul ravagiilor fanatismului, Hypatia îşi apără sistemul planetar, studenţii şi libertatea de spirit. "E un rol care i se potriveşte mănuşă şi îi pune în valoare charisma de star, sclipirile maniace, dar cool din privire", comenta "Boston Globe".
Mici, dar răi!
"Cînd am citit prima oară scenariul, mi-am spus: ăsta e un film despre prezent. Nu ne-am schimbat deloc. Călătorim în spaţiu, dar tot ne ucidem între noi, în numele zeilor noştri!", spunea într-un interviu Weisz, Oscar pentru rolul din "Prietenie absolută".
Splendidă şi sîngeroasă, o epocă întreagă prinde viaţă în "Agora", o epocă în care zeii sînt executaţi în lipsă, li se decapitează statuile. Iar oamenii sînt executaţi prin lapidare. "Am vrut să dau cu maximum de detalii, pentru ca spectatorii să cunoască Alexandria de atunci", a declarat regizorul Alejandro Amenabar (Oscar pentru "Marea dinăuntru"). Din cînd în cînd, apar imagini luate de sus: oamenii cu templele lor par nişte furnici agitate pe o piatră aruncată în Cosmos.
Un voiaj în istorie
"Filmul lui Amenabar pledează pentru toleranţă şi împotriva fundamentalismului. Ne atrage atenţia că şi raţiunea are martirii ei", scria "New York Times". Gazeta Sporturilor vă oferă joi, 2 decembrie, ocazia de a călători în istorie, la începuturile creştinismului, cu "Agora". Dacă n-ar fi fost războaiele religioase, Hypatia le-ar fi luat-o înainte cu descoperirile lui Copernic şi lui Newton. Ştiinţa ar fi progresat altfel şi, cine ştie, poate azi vedeam filme pe Marte!
