Articol de Viorel Tudorache - Publicat joi, 23 iunie 2022 13:05 / Actualizat joi, 23 iunie 2022 14:28
CÂT COSTĂ SĂ FACI SPORT? Gazeta Sporturilor publică astăzi episodul 3 din serialul care prezintă costurile practicării baschetului în România la nivel de copii și juniori. Primele două părți au fost dedicate fotbalului, respectiv înotului. Președintele FRB, Carmen Tocală, avertizează că baschetul nu mai e demult un sport de masă, întrucât presupune costuri destul de mari.
- Noul serial GSP „Cât costă să faci sport” a pornit la drum cu fotbalul, cel mai practicat sport din țară, și a continuat cu înotul.
- Adunăm informații și povești din dialogurile sincere cu părinți, copii, antrenori, oameni din sistem pentru a aduce în prim-plan nu doar costurile financiare, ci și investițiile de timp, energie și emoție.
- Ce provocări apar la început de carieră, de ce probleme se lovesc copiii, cum se descurcă părinții, cine și cât plătește, care e rata de succes?
„Baschetul a devenit un sport costisitor și, din nefericire, poate să ridice probleme mari de educație pentru cei care nu au posibilități financiare. Trebuie să ajungem să oferim copiilor o minge, o pereche de ghete. Fără ajutorul autorităților publice locale copiii nu vor mai putea face sport.
Sportul este un lux în România. Evident că unii părinți n-au cum să susțină pregătirea și fac față cu greu sportului de performanță", spune președintele FRB, Carmen Tocală.
Apoi explică modul în care Federația încearcă să ajute: „Prin managementul pe baze de proiecte cu primăriile, FRB devine o bancă pentru cluburi și garantul că proiectul se întâmplă. Banii sunt direcționați către cluburi, astfel încât să reducem cheltuielile părinților.
Noi decontăm totul la Primării. Vom ajuta cluburile, atât cele de stat, cât și cele private. Sper ca în doi ani FRB să suporte toate cheltuiele cu organizarea competițiilor naționale, arbitraj".
Carmen Tocală: „Greul începe de la 15 ani"
Carmen Tocală, ea însăși fostă baschetbalistă și mamă de baschetbalist, știe din proprie experiență câte de mari sunt eforturile financiare pe care le fac părinții pentru pregătirea copiilor în sportul de sub panou: „Nu mi-a fost foarte ușor, însă Vlad a plecat la 15 ani la o bursă în SUA.
Greul apare de la 15 ani, când trebuie să susții Campionatele Naționale de juniori. Am văzut la sora mea, care are doi copii la baschet. E foarte greu. Dacă unul pleacă la Baia Mare, iar celălalt pleacă la Iași, înseamnă 1.000 de lei într-o săptămână!".
Tocală cere schimbarea sistemului competițional la juniori: „Trebuie să joace toți"
Șefa baschetului românesc caută soluții organizatorice pentru a limita gaura din bugetul părinților. Reducerea deplasărilor este o idee: „Trebuie să ne gândim serios să schimbăm sistemul competițional la juniori. Să trecem la turnee regionale, zonale, naționale. Copiii trebuie să joace, nu contează că are sau nu are bani părintele.
Cei mai valoroși să ajungă la nivel național".
FRB se oferă să ajute cluburile să obțină fonduri neranbursabile de la primării, prin proiecte pentru dezvoltarea și educația copiilor: „Din nefericire, la noi antrenorul e și manager, e și masor, e și doctor, le știe pe toate, nu mai are timp să scrie și proiecte. FRB se va preocupa să ajute cluburile". Un alt posibil ajutor pentru părinți: „Baschetul în școală".
Săli insalubre, chirii mari
Accesul copiilor în sălile de sport reprezintă o mare problemă. „Se face numai prin licitație, deoarece școlile aparțin de primării. Chiria unei sălii de sport este minim 120 lei/oră", spune Carmen Tocală.
O altă piedică. Micuții baschetbaliști sunt la concurență cu adulți, care se strâng după serviciu și pun mână de la mână să încingă o miuță în aceeași sală. "Gândiți-vă cât de avantajos este pentru administratorul sălii dacă vin 20 de persoane și dau câte 10 lei de fiecare.
Se strâng mai mulți bani decât iau de la copii. Atunci, îi dai sala adultului, pentru că tu ca administrator te autofinanțezi. Uităm însă că sala a fost făcută pentru educația copiilor", reclamă șefa FR Baschet.
Starea precară a multor săli este un alt subiect: „Părinții sunt speriați. Spun: Eu îl dau pe copil la baschet, dar sala nu are dușuri, lasă de dorit din punct de vedere sanitar". Și încă o constare făcută de Carmen Tocală: "În zona de Nord a Bucureștiului și în Pipera nu prea sunt săli de sport".
Majoritatea sălilor sunt vai de ele. Iarna înghețăm în ele, iar vara murim de cald. Vestiarele și dușurile sunt degradate
- junior din Sibiu
4.000 de leieste salariul lunar estimativ al unui antrenor de baschet în România, la copii și juniori
Măsură anti-nepotisme
Selecțiile la loturile de juniori încep de la 14 ani, iar unii părinți susțin că acestea sunt încă influențate de nepotisme. Șefa FRB, Carmen Tocală, asigură că doar valoarea primează.
„Am schimbat selecția în totalitate. La U14 și U16, se face sub îndrumarea lectorului FIBA Nenad Trunic, din Serbia, care ne-a lăsat și programe de pregătire". La primul Trial U14, organizat în 2021, din colectivul tehnic a făcut parte și tehnicianul elen Molvydas Athanasios.
La loturile mai mari sunt alte probleme. „La U18, masa de selecție e foarte redusă. La fete avem 19 jucătoare, iar la băieți 27, astfel încât selecția nu ridică probleme serioase. În schimb, sunt cazuri care refuză să vină la lot. Avem mari probleme, cu jucătorii foarte tineri".
Stăm rău la jucătorul de talie. Cred că e și din cauza părinților, care spun: «Ce rost are să dau copilul la baschet, dacă tot e înalt. Să crească și mai mult?». Nu au încredere că baschetul poate să aducă ceva bun în dezvoltarea armonioasă
- Carmen Tocală, președinte FRB
Cât costă un transfer
În baschetul românesc nu există sume de transfer, ca în fotbal, deoarece în țara noastră sportul cu mingea la coș nu are statut profesionist. În schimb, FRB a stabilit niște grile de transfer pentru cluburile formatoare, în schimbul juniorilor care ajung la echipe de Liga Națională.
Pentru un jucător de 20 de ani sau mai tânăr, care se transferă la un club din Liga Națională taxa de formare este de 2.000 de euro și se plătește în fiecare an cluburilor formatoare, până la vârsta de 25 de ani. Federația va direcționa o parte din sumă și către antrenorul care l-a descoperit pe jucător.
Pe lângă grilele FRB, unele cluburi private stipulează în contractele încheiate cu părinții propriile grile de transfer, care variază între 250 de euro și 3.900 de euro, în funcție de vârsta sportivului și de sezoanele petrecute în cadrul clubului.
„Nu e normal ca un club să ceară bani pentru transferul copilului, atâta timp cât eu ca părinte am plătit totul", reclamă tatăl unui junior din București.
11,49 milioane leieste bugetul Federației Române de Baschet pentru anul 2022: 7 milioane alocate de MTS, 4,49 milioane din venituri proprii
BASCHETUL românesc în cifre
- cluburi afiliate FRB: 284
- cluburi în competiții: 114
- sportivi legitimați: 32.973 (4.066 în sistemul competițional național)
- antrenori: 514
Seniori
- Seniori Total: 4.044 (648 în sistemul competițional național)
- masculin: 2.565 (450 în sistemul competițional național)
- feminin: 1.479 (198 în sistemul competițional național)
Tineret/ Juniori/ Cadeți
- Total: 13.369 (1.654 în sistemul competițional național)
- masculin: 8.256 (1.258 în sistemul competițional național)
- feminin: 5.113 (396 în sistemul competițional național)
Copiii
- Total: 15.560 (1.764 în sistemul competițional național)
- masculin: 10.707 (1.224 în sistemul competițional național)
- feminin: 4.853 (540 în sistemul competițional național)
500.000 de lei reprezintăcheltuielile bugetate de FRB în 2022 pentru activități de pregătire, organizare și participare la competiții pentru juniori mici și copii sub 9 ani
Despre baschet
- Baschetul este un sport de echipă, care se joacă 5 contra 5.
- A luat ființă în anul 1891, inventat de profesorul canadiano-american James Naismith în Springfield, Massachusetts, pentru a le oferi studenților săi ceva de făcut în timpul lunilor de iarnă.
- Sportul de sub panou a ajuns în România prin intermediul armatei americane, care, la finalul primului război mondial, a decis să nu mai transporte peste ocean echipamentul sportiv cu care se relaxau soldații. Printre acestea se găseau şi câteva mingi de baschet, dar şi panouri din lemn, cu inele din sârmă.
Citește și:
Ce susține MM Stoica că face săptămânal pentru suporterul pe care l-a pocnit: „Cumva am reparat-o”
