Articol de Sebastian Culea - Publicat joi, 10 noiembrie 2016 00:00
Steliana Rizeanu, 57 ani, psihoterapeut specializat în dependența de jocurile de noroc, vorbește despre rata afecțiunii în rândul românilor, cum se manifestă ea și cum se poate regla.
România, București - și nu numai! - 2016, pe bulevardele principale e imposibil să nu răsară o casă de pariuri. Sau mai multe, dispuse la rând precum magazinele de suveniruri din stațiunile turistice.
Alături de farmacii și bănci. Cumva, într-un scenariu ironic al sorții, toate se află în strânsă legătură.
Dependența de jocuri de noroc, pariuri sportive, jocuri de tip slot - cunoscute ca păcănele - sau ruletă e regăsită îndeobște în țări mai puțin dezvoltate, e boala omului neajuns care, printr-o metodă mai rapidă, încearcă să dea lovitura în speranța unui trai mai bun.
9.800e numărul aproximativ de oameni în România care au probleme cu jocurile
Pariorul român dependent ocolește psihologul
Dacă cifrele arată că românii joacă extrem de mult la pariuri, nu același lucru se poate spune și despre cei care apelează la consiliere privind acest aspect: "Nu e o afecțiune frecventă în România, dacă privim rata altor țări din Uniunea Europeană. La noi e sub medie", ne explică psihologul.
Corect, dar asta nu înseamnă că în România afecțiunea e mai redusă, ci doar faptul că românul nu apelează la psiholog. Nu se poate spune concret ce procentaj de cetățeni români suferă de această boală: există șansa ca România să înregistreze de fapt printre cele mai înalte cote privind dependența de jocurile de noroc.
"Familia, nu pariorul, reacționează"
"Am întâlnit multe cazuri de acest fel. De altfel, asta e specializarea mea. De obicei, nu individul în cauză apelează la psiholog, ci familia sa", spune Steliana Rizeanu.
Părinții sau partenerul de viață sesizează nereguli în comportamentul pariorului: "De la faptul că vine mai târziu acasă, la stres, comportament depresiv, furie sau nesomn. Și, evident, lipsa banilor".
Există însă și cazuri în care dependentul se prezintă singur la consiliere: "Rare, atunci când au pierdut foarte mult, când datoriile sunt foarte mari. Atunci intervine disperarea și se prezintă la specialist".
2.400.000de indivizi cu vârsta peste 18 ani au practicat măcar o dată jocurile de noroc în ultimul an
Caută echilibrul
Mai mult sau mai puțin cu o problemă sudată, pariorii nu încearcă - prin terapie - să renunțe la viciu: "Peste 90% din pacienți sunt bărbați, iar majoritatea nu caută vindecarea, ci echilibrul, parierea responsabilă. Ceea ce nu e un lucru tocmai rău"
- Cum adică? - "Să zicem că te duci la un restaurant. E o activitate recreațională, atât timp cât nu exagerezi. Dacă stai prea mult și bei prea mult, ajungi la alcoolism. Așa e și cu pariurile. A te duce într-o sală de jocuri e tot o activitate recreațională, distractivă, cât timp e ținută sub control".
Caracteristicile pariorului dependent
Steliana Rizeanu vorbește despre caracteristicile pariorului dependent: "În primul rând, petrece mai mult timp în agenție decât și-a propus. Cheltuie mai mulți bani decât și-a propus inițial. Acolo intervin, în primul rând, stresul și nervozitatea. Tiparul jucătorului dependent e construit în jurul unei persoane impulsive, ele sunt cele mai predispuse".
Citește și:
Presimte o alegere-șoc la Rapid: „Sunt aproape sigur că el vine! Este înaintea lui Șumi ca variantă”
){kind=small}
