Articol de Adrian Cochino (Libertatea) - Publicat luni, 27 noiembrie 2023 12:41 / Actualizat luni, 27 noiembrie 2023 12:58
Puține sporturi oferă regimului dictatorial de la Phenian atâtea victorii, cupe și medalii precum fotbalul feminin. Așa că familia Kim l-a îmbrățișat cu ani buni în urmă, investind bani și exploatându-l pentru propagandă, un lucru demn de observat într-o societate profund patriarhală, scriu The Economist și NKNews.
În fotbalul masculin, și atunci când vine vorba despre armamentul convențional, Coreea de Sud este mai puternică. Echipa sa a câștigat șapte din cele 17 întâlniri cu rivalii din Nord și a pierdut doar una.
Dar în fotbalul feminin, și în cazul armelor de distrugere în masă, Nordul este cel care domină, scrie The Economist. Din cele peste 20 de meciuri disputate împotriva Sudului, femeile din Coreea de Nord au câștigat 16, uneori cu 7-0. Coreea de Sud se poate lăuda cu o singură victorie.
Din punctul acesta de vedere, echipa feminină de fotbal a Phenianului își merită porecla de „Cheollima”, un cal legendar care poate parcurge 400 km într-o singură zi (și de asemenea un simbol pentru propaganda nord-coreeană, care îndeamnă cetățenii la fapte de sacrificiu).
De fapt, Coreea de Nord a avut în general un succes deosebit în fotbalul feminin. Sfertfinalistă la FIFA Women's World Cup 2007, naționala a câștigat, de asemenea, trei titluri ale Cupei Asiei feminine AFC și medalii de aur la mai multe ediții ale Jocurilor Asiatice, junioarele dominând și ele unele ediții ale Cupei Mondiale under-17 și under-20.
Este motivul pentru care regimul acordă o atenție deosebită acestui sport, în același timp exploatând jucătoarele pentru propagandă.
O strategie simplă de propagandă
Ca în cazul testelor cu rachete eșuate, propagandiștii nord-coreeni sunt destul de tăcuți atunci când echipa națională pierde, mai ales dacă este în fața unui inamic detestat.
În octombrie, presa de stat a lăudat echipa națională, care le-a spulberat pe rivalele din Coreea de Sud cu 4-1, într-un sfert de finală al Jocurilor Asiatice. Singurul punct al Seulului fusese de fapt un autogol nord-coreean.
„Meciul s-a încheiat cu victoria echipei țării noastre în fața echipei de marionete”, a anunțat televiziunea KCTV în buletinul de știri de seară.
Descrierea peiorativă referitoare la echipa feminină sud-coreeană reflectă tensiunile actuale dintre cele două țări, dar abordarea Phenianului față de duelurile sportive dintre cele două Corei poate varia.
În timpul perioadelor mai puțin tensionate, Phenianul poate trata un rezultat, fie și unul pozitiv împotriva rivalelor de peste graniță, ca pe unul obișnuit, a explicat Simon Cockerell, directorul general al agenției de turism Koryo Tours, axată pe Coreea de Nord, citat de site-ul NKNews.
Nu a fost cazul acum, când lumea traversează o perioadă plină de tensiuni.
La finalul competiției desfășurate în China, presa de stat de la Phenian a remarcat medalia de argint câștigată de echipa feminină de fotbal, dar a omis pur și simplu faptul că aurul a fost câștigat de echipa Japoniei, fosta opresoare colonială a coreenilor.
Japonia învinsese Coreea de Nord în finală cu 4-1.
Familia Kim a investit în fotbalul feminin încă din anii 1980
Fotbalul este o pasiune de familie pentru dictator - tatăl lui Kim, Kim Jong Il, l-a numit cândva „fundamentul tuturor sporturilor”.
Iar familia Kim, dornică de distincții, a investit în fotbalul feminin încă din anii 1980, de exemplu prin construirea unei academii uriașe în capitala Phenian, care identifică jucătoarele talentate și le formează neîncetat în tehnică.
În 2012, când a venit la putere, Kim Jong-un a pus și el accentul pe fotbalul feminin și pe fotbal în general. În școală, echipele s-au concentrat în mod special pe acest sport, la orele de educație fizică.
Nu contează că elevilor nu le place fotbalul, este suficient că îi place lui Kim Jong-un.
O căutare de talente a început în toată țara, iar noii jucători descoperiți sunt introduși într-o nouă academie de fotbal, Școala Internațională de Fotbal din Phenian, iar apoi în diferite echipe naționale și, eventual, în străinătate.
Bărbaților nord-coreeni li se atribuie locuri de muncă repartizate de stat. Aceștia trebuie să se prezinte la job chiar dacă nu este nimic de făcut și adesea nu sunt plătiți.
Femeile căsătorite, pe de altă parte, nu se confruntă cu o astfel de cerință, scrie The Economist. Ele pot câștiga mai bine bani din comerțul pe piețele care au înflorit după prăbușirea economiei planificate la nivel central în anii 1990.
Nu că această putere economică le-ar aduce respect. În ciuda faptului că pretinde că a eliminat sexismul, Coreea de Nord rămâne o societate profund patriarhală. Femeile au câștigat majoritatea medaliilor obținute de Coreea de Nord la Jocurile Asiatice din septembrie, dar singurul bărbat medaliat cu aur a purtat steagul la ceremonia de închidere.
Firește, regimul va folosi însă sportivele. Atunci când echipa feminină de fotbal a câștigat premiul cel mare al Federației de Fotbal din Asia de Est în 2015, acestea au avut parte de o paradă și de o scrisoare personală din partea lui Kim Jong Un, dictatorul țării.
Acesta a pus victoria lor pe seama „strategiei de ofensivă pe care o dezvoltă partidul nostru” și le-a oferit „un salut militarist”, lăsând să se înțeleagă că victoria lor, ca orice altceva în Coreea de Nord, îi aparținea de fapt.
Reguli și nereguli
Atât de dornică este Coreea de Nord să se impună în fotbalul feminin, încât sportivele au avut ocazional dificultăți în a respecta regulile.
Ele au fost excluse de la Cupa Mondială din 2015, după ce mai multe jucătoare au picat testele la steroizi. În conformitate cu capacitatea țării de a genera titluri bizare, explicația oferită a fost că unele membre ale echipei au fost lovite de fulger și apoi tratate cu medicamente obținute din glandă de cerb.
Toate acestea ar fi dus la un presupus rezultat fals pozitiv.
Cu toate acestea, fotbalul feminin nord-coreean nu se rezumă doar la astfel de povești. Iar o fostă jucătoare, scrie The Economist, oferă o posibilă cale de urmat, pe viitor.
Ri Hyang Ok a reprezentat Coreea de Nord la două Cupe Mondiale, înainte de a deveni arbitră și de a oficia la alte două ediții, cu sprijinul unor asistenți, atât din Coreea de Nord, cât și din Coreea de Sud. O posibilă sugestie că echilibrul și urmarea regulilor pot aduce prosperitate.
Scene ciudate în Anglia » După ce a ratat o ocazie uriașă, Jamie Vardy s-a lovit cu pumnul în față
