Articol de Cezar Titor, Andrei Furnigă (video) - Publicat joi, 23 iulie 2026 10:24 / Actualizat vineri, 24 iulie 2026 18:21
Mila 23, în inima Deltei Dunării, accesibil doar pe cale fluvială, unde aproape toți locuitorii permanenți, puțin peste 400, sunt lipoveni. Aici s-au născut mai mulți canoiști sau canoiste: Maria Popescu-Nichiforov, Vicol Calabiciov, Agafia Constantin-Buhaev, Serghei Covaliov, Lavrente Calinov sau Atanase Sciotnic, cei mai mulți campioni sau vicecampioni mondiali ori olimpici.
Totuși, cel care a pus pe hartă localitatea izolată de pe malul drept al Dunării Vechi a fost uriașul Ivan Patzaichin: 4 medalii de Aur și 3 de argint la 5 ediții ale Jocurilor Olimpice de vară, 22 de titluri la 11 Campionate Mondiale. GSP a făcut o incursiune în oaza care produce campioni, unde Ivan Patzaichin are dedicat și un muzeu.
FOTO. Imagini din Mila 23, satul unde s-a născut și a crescut Ivan Patzaichin
Călătoria din Tulcea spre Mila 23 cu șalupa costă 100 de lei, jumătate pentru localnici, și durează o oră, pe un canal îngust și lin al Dunării. Barca era ocupată atât de localnici, cât și de turiști, aceasta oprind, la nevoia fiecăruia, pe pontoanele cu structură de fier ruginit și piloni din lemn vechi de pe parcursul drumului. Drumul către Mila 23 ne-a fost luminat de mulți nuferi, câteva bărci de pescari, niște lansete răsfirate pe mal și câțiva lopătari.
Odată acostați la mal, aerul se schimbă. La propriu și la figurat. La propriu, fiindcă aerul părea mai greu, la o zi distanță de o furtună violentă în localitate, iar umiditatea era foarte ridicată, cu o adiere timidă de vânt. La figurat, pentru că parcă am pășit în altă lume, una mai înceată. Mașinile nu există aici. Localnicii se deplasează pe uscat cu bicicletele sau cu câteva scutere.
Mirosul de apă dulce, stuful aplecându-se ușor, ancorele și bărcile ce pot fi încadrate drept relicve te întâmpină odată ce pui piciorul pe mal. Aici a copilărit Ivan Patzaichin. E un mediu greu, dar mediile grele formează campioni, așa cum s-a demonstrat.
Satul a fost întemeiat la începutul secolului al XIX-lea de pescari lipoveni refugiați din Imperiul Rus. Aceștia făceau parte din comunitatea vechilor credincioși (staroveri), persecutați după reforma religioasă impusă de patriarhul Nikon în secolul al XVII-lea.
Mulți au fugit spre Dobrogea și Delta Dunării, unde și-au putut păstra credința și modul tradițional de viață. Au căutat libertate, iar liber și lipsit de griji pare locul și azi.
Casele sunt aparte, cu fundație de piatră, pereți din chirpici, structură din lemn și acoperiș din stuf. Au pridvoare lungi din lemn, ferestre mici și frontoane sau stâlpi cu motive florale, valuri sau pești. Sunt văruite în alb, cu tâmplărie albastră (siniliu). Albastrul nu este doar decorativ pentru localnici, se spune că ajută și la alungarea insectelor, în special a țânțarilor.
Toți oamenii par să se cunoască, în mod evident, dată fiind populația satului: în jur de 400 de suflete. Îi dădea de gol faptul că se adresau după numele mic al fiecăruia. De fiecare dată.
Aleile înguste sunt pavate și croiesc drumul către 3-4 magazine, unul de articole pentru pescuit, dar și nenumărate restaurante și terase cu specific pescăresc și pensiuni. Locul este plin de turiști. La vizita Gazetei, un grup de 30-40 de copii se îndrepta agale către muzeul închinat lui Ivan Patzaichin.
FOTO. Muzeul campionului: omagiu adus lui Ivan Patzaichin la Mila 23
Nu există bilet de intrare, doar posibilitatea de a efectua o donație. A fost inaugurat în 2024. Ansamblul este format din patru pavilioane, iar piesa centrală este un turn-observator de 18 metri, construit din lemn și alte materiale naturale, inspirat de arhitectura Deltei. De pe terasa lui se vede aproape întreg satul și canalele din jur.
Este repartizat astfel:
În Tezaur se află cele mai valoroase dintre medaliile și distincțiile lui Ivan Patzaichin, iar pe fiecare nivel sunt ilustrate momente-cheie din viața și cariera lui Ivan.
Etajul 1: copilăria în satul Mila 23 și viața din Deltă la acea vreme, alături de lista campionilor la kaiac-canoe proveniți din cele trei sate ale comunei Crișan (Mila 23, Crișan, Caraorman).
Etajul 2: cariera de sportiv și majoritatea trofeelor aferente.
Etajul 3: cariera de antrenor.
Etajul 4: perioada de antreprenor social și preocupările sale de valorificare a patrimoniului natural și cultural al Deltei și al României.
În muzeu sunt integrate diverse citate ale lui Ivan, dar și povestea volumului de bandă desenată „Mila 23”, o reinterpretare a copilăriei lui Ivan Patzaichin prin ochii unui copil, în care faptele reale se împletesc cu mitologia și imaginarul Deltei.
Cartea a fost ilustrată de Alex Talambă, iar dialogurile au fost scrise de George Drăgan, sub coordonarea lui Teodor Frolu, partenerul de proiecte al lui Ivan Patzaichin.
Pagaia ruptă
Unul dintre exponatele care atrag imediat atenția în muzeu este replica pagaiei rupte, obiectul care stă la baza uneia dintre cele mai impresionante povești din istoria sportului românesc. Alături de aceasta, vizitatorii descoperă și întreaga poveste a momentului care i-a adus lui Ivan Patzaichin supranumele de „campionul cu pagaia ruptă”.
Totul s-a petrecut la Jocurile Olimpice de la Munchen, din 1972, în seriile probei de canoe simplu pe 1.000 de metri. La doar câțiva metri de la start, pagaia din lemn a lui Patzaichin s-a rupt. Regulamentul prevedea că, dacă incidentul avea loc în primii 25 de metri și arbitrii observau semnalul sportivului, cursa trebuia întreruptă și reluată. Ivan a ridicat pagaia deasupra capului pentru a cere oprirea întrecerii, însă oficialii nu au reacționat.
În loc să abandoneze, a ales să continue cursa cu ciotul rămas din pagaie, hotărât să treacă linia de sosire. A încheiat cursa la câteva minute după ceilalți concurenți, în aplauzele spectatorilor. Ulterior, după contestația delegației României, juriul i-a dat dreptate și i-a permis să participe în recalificări.
De acolo a început una dintre cele mai spectaculoase reveniri din istoria Jocurilor Olimpice. Patzaichin a câștigat recalificările, apoi semifinala, iar câteva zile mai târziu a cucerit medalia de aur în proba de 1.000 de metri. Episodul a rămas unul dintre cele mai cunoscute din istoria olimpismului, iar Ivan Patzaichin a intrat definitiv în legendă drept „campionul cu pagaia ruptă”.
Astăzi, la Mila 23, pagăi rupte încă se zăresc, însă campioni nu.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
Aryna Sabalenka a pozat pentru Time, pe tocuri și în costum de baie, pe un teren de baschet
Un umil Balon de Aur » S-a întors la club, după un Mondial de excepție, cu un zbor low cost!
