CAMPIONATE  ·  ACCIDENT

EXCLUSIV GSP.ro a vorbit cu un pilot după dispariția din Canalul Mânecii: 7 întrebări ESENȚIALE la care specialistul răspunde pe larg

Articol de — Miercuri, 23 Ianuarie 2019, 03:18

La mai bine de o zi de la dispariția avionului care îl ducea pe argentinianul Emiliano Sala, proaspăt transferat la Cardiff City, la noua sa echipă, GSP.ro a luat legătura cu un pilot privat pentru a lămuri multe din întrebările cititorilor după misterul din Canalul Mânecii.

emiliano sala

Gazeta l-a contactat pe Mihai Grecea, pilot din 2008, pentru a-i pune 7 întrebări la care s-au gândit nu doar ziariștii, ci și majoritatea celor care au aflat de dispariția aparatului de zbor luni, 21 ianuarie.

Sunt chestiuni generale care pot clarifica cititorul asupra cadrului larg, deoarece, spune Mihai, orice mic detaliu poate schimba povestea dispariției aeronavei.

1) Ce fel de avion e Piper PA-46 Malibu?

"E chiar un avion fain, performant, și nu atât de mic pe cât te-ai gândi. Are 6 locuri, 13m anvergură, și, în anumite configurații, poate avea o masă maximă la decolare de 2.700 de kilograme.

Ca o mică introducere, există mai multe tipuri de aviație: aviație generală, comercială, recreațională, sportivă. În prima categorie intră activitățile piloților privați, aviația utilitară, lansarea de parașutiști, școlile de pilotaj etc.

La comercial intră linii aeriene, zborurile charter, transportul de marfă și așa mai departe. Aviația recreațională cuprinde aparatele de zbor ultraușoare care nu au nici măcar 500 de kilograme cu tot cu benzină și pilot.

Piper Malibu nu îl putem încadra la recreațional. E un avion care face parte din aviația generală și poate executa și zboruri comerciale. Poate fi folosit și la servicii de taxi aerian. E, dacă vreți, ca un charter, deși are doar 6 locuri. E un avion complex care poate avea echipări și motorizări foarte diferite (zbor instrumental, motor cu piston sau turbopropulsor) care îl fac mai mult sau mai puțin potrivit pentru zboruri de lungă durată, peste întinderi de apă, în condiții de vizibilitate redusă etcetera".

2) E pregătit să zboare în condiții de furtună?

"Avionul e pregătit să zboare în condiții dificile de vizibiltate. Până să ajungem la furtună, să spunem că există două tipuri de zboruri. VFR, adică un zbor care foloseste orientarea după reperele de la sol și IFR, după regulile zborului instrumental, în condiții de vizibilitate redusă, noapte și așa mai departe.

În primul caz zbori după repere de la sol. E mai greu pe mare, unde nu ai repere dar nu e imposibil cu ajutorul aparaturii de la bordul avionului. În al doilea zbori după instrumente. Adică nu te uiți pe geam decât la decolare și aterizare și urmezi o cale aeriană, coordonat de controlorii de zbor de rută.

Piper Malibu e un avion certificat să zboare și IFR. Deși poate zbura în nori, are, însă, limite. Limite care țin de capacitatea de a zbura în condiții de givraj. Da, există sisteme de degivrare/antigivraj la bord, însă mai simple decât la avioanele de linie. Te poți aventura doar dacă sunt condiții moderate și cunoscute de givraj. Nu te arunci în furtună cu nici un avion, de fapt.

Un zbor pe un traiect lung nu e o acțiune spontană. Presupune o planificare foarte riguroasă, cu informare meteorologică amănunțită făcută în prealabil. Așa că eviți furtuna. Un avion care e certificat să zboare IFR are, în general, radar meteo la bord sau cel puțin un aparat numit <stormscope>, care detectează sarcina electrică din norii cumulonimbus, uriașii aceia care produc fulgere și definesc furtuna. Deci știi din timp pe unde să nu te bagi".

sala

3) Totuși, era furtună? Cum putem afla, în momentul acesta, ca om care dispune doar de internet, cum era vremea atunci? Ceva mai exact decât cu site-uri de meteo :)

"Luăm cel mai apropiat aeroport față de locul dispariției. E cel din Alderney, una dintre insulele Canalului Mânecii. Cel mai simplu este să căutam mesajele METAR (buletin meteo de aeroport) și TAF (prognoza de aeroport) de la aeroporturile cele mai apropiate.

Ele sunt codificate, dar pentru cei care nu activează în aviație există și site-uri care le decodează.

Unu: am găsit buletinul din 21 ianuarie, ora locală 18:20. Ultimul emis in acea zi de aeroport. Ei au dispărut la 20:30. A fost vreme bună cu 2 ore înainte. Cifrele se traduc prin <vântul bate predominant din direcția 190 grade cu intensitatea de 11 noduri, vizibilitate orizontala 10 km sau mai mult, cerul cu acoperire de 3 la 4 optimi, cu baza norilor la 1000 de picioare, temperatura aerului 6 grade celsius> etcetera. Adică vreme relativ bună.

Doi, prognoza. Anunță vreme puțin mai urâtă, o ploaie slabă. Dar nicidecum ceva de imposibil pentru acel tip de avion aflat în zbor instrumental". 

"Periculoasă poate fi apariția fenomenului de givraj pe structura avionului. Are loc doar între 0 și -10 grade Celsius. Ca să poți scăpa de el, iarna urci, pentru a trece la temperaturi sub -10. Vara cobori, pentru a urca peste 0. Temperatura aerului atmosferic scade cu înălțimea. Fenomenul givrajului e că în aer pot fi picături de apă suprarăcite care, în contact cu avionul, îngheață instant. Ele altfel sunt lichide dar nu au un nucleu pe care să se cristalizeze. În contact cu avionul, gheața se dezvoltă fulminant dacă nu iei măsuri rapid. Avionul se îngreunează, se schimbă și aerodinamica aripilor. În anumite versiuni ale sale, Piper Malibu are niște saci pneumatici în bordul de atac al aripilor care se umflă și sparg gheața acumulată. Elicea este și ea încălzită la anumite versiuni ale avionului"Mihai Grecea, pilot privat din 2008

4) De ce nu apărea avionul lui Sala pe flightradar?

"Flightradar e un site de amatori, nu e ceva oficial. Există niște aparate pe care și le cumpără împătimiții, se numesc radarbox. Acestea captează, printr-o antenă, semnalul avioanelor care trec prin apropierea casei.

Radarboxul se conectează la computer. Faci, practic, streaming pe site-ul flightradar cu informațiile adunate de tine. Iar serverul flightradar le înglobează pe toate pe o hartă.

Ideea e că acest radarbox nu recepționează decât transpondere Mode S (sierra), aparat ce se regăsește în avioanele de linie, pe unele militare. În general, pe avioanele mici, nu e o regulă, dar majoritatea au transponder mode C, nu S. De aceea probabil nu apărea". 

5) Zbura prea jos?

"Conform informațiilor de pe site-ul pe care se fac programările pentru survolul peste Canalul Mânecii, traversările se fac la înălțimi destul de mici. E o structură complexă a spațiului aerian, cu multe zone în care sunt limitări.

Ei erau la 1.500 de metri când au luat legătura cu Aeroportul din Jersey, cerând schimbarea la un nivel de zbor mai jos. Poate fi o situație care să nu ascundă nimic anormal".

6) Se puteau catapulta cei doi? Sări cu parașuta?

"Nu te poți salva cu parașuta dintr-un astfel de avion. Doar avioanele militare multirol și cele de acrobație oferă, în principiu, posibilitatea autosalvării cu parașuta.

Avioanele din categoria de care vorbim noi pot face aterizări de urgență sau forțate pe terenuri alese din aer.

În cazul dispariției pe mare, singura variantă ar fi fost amerizarea. "Aterizarea" pe apă. La zborurile peste mare ești obligat să pleci cu vesta de salvare pe tine și, eventual, să ai barcă de salvare la tine.

Procedura la aterizarea forțată spune că deschizi ușile înainte de contactul cu solul/apa pentru că, la impact, există probabilitatea mare de deformare a cabinei și acestea nu se mai pot deschide". 

7) Care erau șansele de reușită ale unei amerizări? 

"Fiind noapte, undeva spre zero. Ești ca în peșteră fără chibrituri. E imposibil. Nu știi când ai apă nici la un metru sub tine. Aprinzi luminile de aterizare și vezi valurile în ultima clipă.

Nu mai ai motor să controlezi înălțimea sau rata de coborâre și impactul e catastrofal.

OK, ai altimetrul, dar acesta are o gradație de 20 de picioare (6 metri).

Înainte de a lua contactul cu apa trebuie să ridici botul avionului și luminile de aterizare nu mai luminează apa. Nu poți așeza avionul cu precizie pe apă.

Apoi, dacă supraviețuiești șocului, trebuie să părăsești rapid cabina și să umfli vesta, barca de salvare, să folosești trusa de prim ajutor și să semnalizezi prezența cu rachete luminoase, fumigene.

Dacă este instalat si funcționează, la impactul cu solul se declanșează automat sistemul ELT.  Alertează prin satelit mecanismul de căutare și salvare. Cert e că avionul nu se scufundă imediat, ai timp să ieși, dacă ești conștient, barca se umflă instantaneu... La zborurile peste întinderi mari de apă e obligatoriu să existe la bord setul de echipamente de supraviețuire".

 



Un medic hematolog a izbucnit: ”România nu poate începe cel mai eficient tratament pe pacienții COVID-19”. Lipsește un element important

Libertatea

Comentarii (2)

Bjorn Larsson  •  23 Ianuarie 2019, 11:01

Prodan cine e asta ca nu am auzit de ea, nici la virful degetului nu se compara cu Giovani Becali. A fost odata unul Reghe care a dus Steaua in jos, a plecat la arabi si i-au dat un sut in fund fiindca si pe aia i-a dus in jos.

cipinho79  •  23 Ianuarie 2019, 10:46

multumim D-lui Grecea care a avut amabilitatea sa dea aceste detalii tehnice. E clar acum ca sansele unei amerizari cat de cat reusite pe timp de noapte sunt aproape nule. daca ar fi reusit-o ar fi eliberat barca si ar fi transmis semnale SOS...

Vezi toate comentariile (2)

Comentează

Agenda

Oră Competiție / Post TV
17:30 Emisiune TV

Fotbal Club

Digi 1
19:30 Emisiune TV

Digi Sport Special

Digi 1
21:00 Emisiune TV

Sport Report

Telekom 1
21:30 Fotbal, Reluare

Real Madrid - Barcelona

Digi 2
Program TV complet

Liga 1