Articol de Bogdan Fechită - Publicat joi, 25 august 2022 11:31 / Actualizat joi, 25 august 2022 11:43
William Foulke, născut în 1874 și decedat în 1916, a fost unul dintre cei mai corpolenți jucători de fotbal ai Angliei. La cei 1,93 metri ai săi, el avea o greutate de aproximativ 152 de kilograme, ceea ce îl scotea în evidență la fiecare meci.
În ciuda dimensiunilor sale fizice, Foulke a fost unul din pilonii lui Sheffield United, în perioada în care echipa câștiga campionatul în sezonul 1897/1898 și câștiga două Cupe ale Angliei (1899 și 1902). A prins și o selecție la naționala Angliei în 1897, într-un meci dusputat cu Țara Galilor. În paralel, William a practicat și cricket-ul. Acesta e povestea lui.
William Foulke, cumpărat cu 20 de lire sterline de Sheffield United
Crescut în Blackwell, o comunitate minieră de lângă Sheffield, Foulke a lucrat mai întâi ca miner după ce a terminat școala, extrăgând cărbune. Spre norocul său, compania la care lucra avea și o echipă de fotbal, numită Blackwell Miners Welfare. Aici și-a început junioratul și și-a descoperit pasiunea pentru fotbal.
Statura sa impresionantă, precum și agilitatea de care dădea dovadă în poartă, l-a adus în 1894 în atenția clubului Sheffield United, care a plătit pentru transferul lui 20 de lire sterline. Noua echipă a lui Foulke era, pe atunci, una dintre cele mai bune din Anglia, deși abia se înființase în urmă cu cinci ani și evolua pe unul dintre cele mai mari stadioane ale epocii, pe miticul „Bramall Lane”.
Saltul de la echipa de juniori minieră la una din forțele fotbalului din Anglia a fost unul spectaculos, iar William nu a dezamăgit. Datorită lui, Sheffield a căpătat consistență în apărare, portarul fiind un adevărat zid în poartă pentru adversari.
„În Foulke, Sheffield United a găsit un portar care cu greu poate fi învins. Este unul dintre cei mai înalți fotbaliști, e atât de înalt încât se poate așeza pe bara transversală oricând dorește și arată foarte puține slăbiciuni pentru sportivii care au o înălțime comparabilă cu a lui”, scria ziarul Scottish Sport în 1895.
Pe când era la Sheffield a fost protagonistul unui episod memorabil. La finala Cupei Angliei din 1902, Southampton a egalat dintr-un gol controversat, iar meciul s-a terminat la egalitate. William și-a stăpânit greu frustrarea, s-a dus spre vestiare și la duș, însă, probabil provocat, a avut un acces de nervi și a plecat să îl fugărească pe arbitru, complet dezbrăcat. Arbitrul, vâzându-l pe jucătorul imens venind furios, fără nicio haină pe el, s-a ascuns într-un dulap. Foulke l-a găsit și a încercat să ajungă la el, smulgând ușa dulapului. Spiritele s-au calmat, iar la rejucare Sheffield a câștigat cu 2-1 și a cucerit Cupa.
299de meciuri a bifat Foulke pentru Sheffield United în perioada 1894-1905
William Foulke și rolul pe care l-a avut în apariția copiilor de mingi
După performanțele obținute cu Sheffield, William Foulke a fost dorit și de Chelsea, club care a plătit 50 de lire sterline pentru tranferul său. Mai mult, gruparea londoneză l-a pus căpitanul ei.
În această perioadă, a început să aibă o atitudine tot mai temperamentală și un joc agresiv, punând presiune atât pe coechipierii săi fundași, dacă aceștia gafau. În același timp, era un pericol pentru atacanții echipelor adversare, dacă aceștia îndrăzneau să se apropie prea mult de poarta lui.
Totuși, el a fost un magnet pentru suporteri, multă lume venind pe stadion pentru a-l vedea pe portarul imens din lotul Chelsei. O legendă a fotbalului spune că, pentru a atrage atenția asupra dimensiunii lui Foulke, oficialii clubului ar fi pus doi copiii micuți în spatele porții. Acești copii erau un punct de comparație cu uriașul portar, dar au primit și rolul de a repune rapid mingea în joc când ieșea din teren. Așa se spune că au apărut copiii de mingi, care, în prezent, sunt o parte integrată în peisajul fotbalistic.
Iubit de suporteri, el a primit tot felul de porcle. I s-a spus, cele mai cunoscute fiind „Little Willie” și „Fatty”. Amuzat, la un moment dat a exclamat: „Chemați-mă cum vreți, dar, măcar, nu uitați să mă chemați și la masă”.
La Chelsea, William a rămas timp de doi ani, după care a plecat la Bradford City tot pe 50 de lire sterline, de unde s-a retras după un singur sezon.
34de meciuri a jucat William Foulke la Chelsea și 22 de meciuri la Bradford City, înainte de a se retrage.
Viața lui William Foulke după retragere: patron de berărie, jocuri de noroc și ciroză
După retragere a apărut la câteva spectacole în care participanții erau provocați să îi dea gol. De asemenea, a deținut o berărie în Sheffield și se spune că a fost atât de mândru de cariera lui fotbalistică, încât era văzut deseori cu una din medaliile cucerite în Cupa Angliei la gât.
Viața de patron de berărie nu a fost una ușoară pentru William, unele surse afirmând că a căzut pradă jocurilor de noroc și că începuse să aibă mari probleme financiare. A murit în 1916, răpus de ciroză.
Foulke a avut un nepot, Jim Simmons, care a fost, la rândul lui fotbalist, făcând performanță tot la Sheffield United, echipă pentru care a jucat 12 sezoane.
Și România a avut „pufosul” ei: Daniel Badislav
Mult mai recent, în urmă cu 10 ani, România a avut și ea un portar al cărei dimensiuni corpolente a atras atenția. Spre deosebire de Foulke, românul s-a remarcat doar în ligile inferioare din țara noastră. Daniel Badislav evolua în 2012 la Ciorogîrla, în divizia județeană.
Avea 130 de kilograme la o înălțime de 1,74 metri, dar asta nu îl împiedica să plonjeze din bară în bară și să se arunce la picioarele atacanților atunci când poarta îi era în pericol. A fost atras de mic de fotbal, însă s-a apucat târziu de acest sport, deoarece a fost de mic plinuț. A jucat la o echipă din liga a treia, apoi a trecut și pe la Rapid.
„Jucam fundaş pe atunci, trecusem pe la Griviţa Roşie şi Ciorogîrla. Am ajuns şi în Giuleşti. N-am făcut purici, dar un antrenor mi-a zis că locul meu e în poartă”, povestea Badislav pentru Ilfov Sport.
Citește și alte știri din fotbalul internațional:
Uluitor! Chelsea vrea să dea 70 de milioane de euro pentru un atacant cu 4 goluri în sezonul trecut
