CORESPONDENȚĂ GSP DIN DALLAS Acasă la J.R. Ewing, capul răutăților din serialul Dallas: cum e în realitate ferma Southfork, locul unde s-a născut capitalismul românesc

Când Televiziunea Română a difuzat primul episod din Dallas, pe 23 august 1979, aveam doar o lună și un pic. Evident, nu-mi amintesc debutul. Dar îmi aduc aminte ce a urmat zece ani mai târziu.

La începutul anilor ’90, imediat după Revoluție, nişte băieţi de 10-11 ani nu aveau altă distracţie decât fotbalul în „spatele blocului”. În cazul nostru, maidanul era curtea unei creșe. Singura seară în care nu era nimeni pe teren era cea de sâmbătă.

Vedeam o lume fantastică prin ochi de copii

Străzile din România se goleau instant, de parcă se dăduse alarmă aeriană. Nu se dăduse. Începea Dallas, reluat de la capăt de o televiziune proaspăt eliberată.

Prietenii mei lăsau fotbalul, lăsau totul și alergau în casă. Ne uitam la o lume în care bărbații purtau pălării mari, femeile aveau rochii cu umeri uriași, iar banii se numărau în milioane de dolari.

Sursă de inspirație pentru capitalismul românesc

Astăzi, în 2026, am pășit pe pământul din Parker, Texas. La doar 30 de minute de Dallas, ferma Southfork Ranch stă în picioare ca un monument al unei lumi care ni se părea ireală.

Pentru că aici, printre pajiști și vaci, s-a predat primul curs de capitalism sălbatic pentru o întreagă generație de români.

+17 FOTO

Cum s-a păcălit Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu a vrut ca acest serial să fie un avertisment despre „decadența imperialismului”.

Doar că românii au văzut altceva: au văzut că poți să fii ticălos, dar să ai o piscină uriașă și un pahar de whisky mereu plin. Planul dictatorului a eșuat.

Din ecuația asta am rămas cu o obsesie națională și cu o uriașă mașinărie de făcut bani.

„Eu cred că noi am fost direct responsabili pentru prăbușirea blocului estic. Oamenii se uitau la Dallas și vedeau că avem mașini, piscine, haine frumoase și libertate. Întorceau capul și se întrebau: «Dar noi de ce nu avem toate astea?»”
Larry Hagman (J.R. Ewing)

Piscina uriașă pare un lighean

Imagini de la Southfork Ranch

Primul șoc la fața locului este cel al dimensiunii. Nu știu dacă e doar imaginația mea din 1990, când vedeam conacul Ewing ca pe ceva uriaș pentru că noi trăiam în niște cutii de chibrituri, sau lentilele camerelor de filmat din anii '80 au fost de o generozitate mincinoasă.

Clădirea din film, care pe ecran părea un palat imperial, este o casă texană de dimensiuni medii.

La ce case am văzut că se poartă acum în Texas, conacul pare locuința unei familii din clasa de mijloc, în niciun caz a unei familii putred de bogate. Iar celebra piscină, locul comploturilor, e infimă. Un lighean mai răsărit.

Adevăr sau poveste?

Ghidul nostru ne-a povestit cum ficțiunea continuă să manipuleze mințile oamenilor. Ne-a spus că un investitor a cumpărat la un moment dat bucăți de teren din zonă cu 3 milioane de dolari pentru a căuta petrol.

De ce? Pentru că văzuse în serial că pe proprietate existau sonde! Omul nu a pus nicio întrebare, a dat banii crezând că dacă e la televizor, e adevărat.

Exact ca în ziua de azi, când oamenii cred tot ce citesc pe internet. Sau ce le spune un ghid cu chef de glume.

Complex rezidențial lângă conac!

Sau poate că povestea chiar e reală și investitorul, negăsind țiței, a construit un complex rezidențial gard în gard cu Southfork!

Complexul rezidențial a eclipsat conacul Ewing FOTO: Google Maps

De data asta, parcă americanii au copiat modelul românesc. Căsuțele noi din suburbie aproape că intră în curtea lui J.R.

Camere decorate în stilul anilor '70

Pentru colegul meu Sergiu, cu 11 ani mai tânăr și fără amintiri despre serial, locul pare și mai lipsit de sens: „N-am văzut niciodată serialul, dar știu că părinții mei se uitau. Camerele decorate în stilul anilor '70 și cartoanele decupate cu fețele unor actori par ca la domeniul de la Slobozia al lui Ilie Alexandru”.

+17 FOTO

Povestea hollywoodiană a lui J.R.

Că tot veni vorba de afaceristul de tranziție Ilie Alexandru, există o mare enigmă legată de el și celebrul Larry Hagman.

J.R. a povestit în octombrie 2011, cu un an înainte să moară, că în anii ’80 a venit în România, iar regimul Ceaușescu i-ar fi plătit soției sale o pungă cu dolari cash pentru a avea dreptul să monteze un poster uriaș cu chipul actorului pe o clădire din București.

Povestea e genială. Are spionaj, bani gheață și corupție, doar că are o mare problemă: nu există nicio dovadă.

Ce s-a întâmplat, de fapt?

Cel mai probabil, bătrânul texan a confundat epocile. Hagman a venit oficial în România mult mai târziu, în 1999, la invitația lui Ilie Alexandru. Acesta construise la Slobozia o replică fidelă a Fermei Southfork (Ferma Hermes, i-a spus el).

Acolo, în anii ’90, în plin Vest Sălbatic românesc, chipul lui J.R. chiar a fost pe toate panourile.

Tot acolo se plătea în pungi de plastic cu dolari cash, o practică imposibilă în comunismul hipercontrolat al anilor '80.

Hagman a vândut presei o poveste frumoasă de Hollywood, confundând dictatura lui Ceaușescu cu „capitalismul de barieră” din Ialomița anilor '90.

Mașina lui Jock Ewing

Imagini de la Southfork Ranch

Piesa cea mai frumoasă de pe tot domeniul este mașina lui Jock Ewing, legendarul Lincoln Continental din 1978. Are numărul „EWING 1”. Superbă!

Ne uităm la ea și ne amintim de noi. De copiii care lăsau fotbalul în drum pentru că televiziunea le deschidea o fereastră spre o lume interzisă.

De ce ne încăpățânăm să ne amintim?

J.R. Ewing a fost, fără să vrea, primul și cel mai eficient profesor de economie al României post-comuniste.

De la el au învățat primii îmbogățiți ai tranziției, mulți dintre patronii de fotbal ai anilor ’90 sau mulți bișnițari care se credeau businessmen că moralitatea e un accesoriu opțional, că înțelegerile se semnează cu zâmbetul pe buze și se calcă în picioare în privat.

Să vizitezi Southfork în 2026 nu înseamnă doar să bifezi un platou de filmare din Texas. Înseamnă să vezi locul unde s-a născut visul românesc de îmbogățire.

Cifrele unui imperiu industrial

• 90 de țări au cumpărat și difuzat serialul, transformându-l în primul mare succes global de televiziune.
• 1.200.000 de dolari costa producția unui singur episod în anii ’80 (echivalentul a peste 3 milioane de dolari astăzi).
• 100.000 de dolari pe episod – atât a ajuns să câștige Larry Hagman (J.R. Ewing) la apogeul succesului său, devenind cel mai bine plătit actor din lume.
• 76% share de audiență: Pe 21 noiembrie 1980, episodul „Who Shot J.R.?” a paralizat planeta. În SUA, 90 de milioane de oameni s-au uitat în același timp la TV.