OPINII  »  EDITORIAL

Un record „imposibil” e gata să cadă

Alexandr Ovechkin Foto: Imago
Alexandr Ovechkin Foto: Imago

Articol de - Publicat sambata, 15 februarie 2025 13:39 / Actualizat sambata, 15 februarie 2025 14:06

Cea mai veche axiomă a sportului spune că recordurile sunt făcute pentru a fi bătute. Ea e valabilă atât în ce privește recorduri măsurate imediat, performanțe exprimate în timpi mereu mai scurți sau distanțe mereu mai mari, sau diferite recorduri acumulate într-o carieră – număr de victorii, de goluri marcate, trofee câșigate, perioade de invincibilitate.

Istoria de mai puțin de un secol și jumătate de sport organizat ne-a dovedit că, mai devreme sau mai târziu, orice performanță, oricât de spectaculoasă la momentul obținerii ei, va fi întrecută. Este, cum s-ar spune, doar o chestiune de timp.

Pe de altă parte, trebuie să acceptăm și ideea că nu se poate progresa la infinit. Nu cred, de pildă, că vom vedea un om care va alerga suta de metri în 8 secunde, deși l-am auzit pe un ministru al sportului proaspăt parașutat în fenomen vehiculând această cifră la prima sedință cu loturile olimpice ale României la Snagov în 1973.

Nu cred că cineva va sări vreodata 10 metri în lungime sau 3 metri la înălțime fără modificari genetice pe care nu le putem bănui acum.

Am avansat cifre mult exagerate raportate la recordurile existente, dar sportul are chiar acum multe recorduri care stau în picioare de zeci de ani și ar putea să reziste până când nepoții celor care merg azi la grădiniță vor ieși la pensie.

La atletism e greu de crezut că cineva va câștiga 122 de curse la rând, cum a făcut americanul Edwin Moses la 400 metri garduri între 1977 si 1987, sau 154 de concursuri consecutive, ca Iolanda Balaș la săritura în înălțime între 1957 și 1966 (în jumătate din ele Ioli a intrat în concurs după ce toate celelalte săritoare îl terminaseră).

Mă îndoiesc că o altă atletă va alinia vreodată seria de rezultate obținute de Jackie Joyner-Kersee când a stabilit recordul mondial la heptatlon, 7.291 puncte în concursul olimpic de la Seul în 1988: 12.69 secunde la 100 m garduri; 1.86 m la înălțime; 15.80 m la greutate, 22.56 la 200; 7.27 m la lungime, 45.66nm la suliță si 2:08.51 la 800.

Rămânând la atletism, cred că încă nu s-a născut femeia care să alerge „curat” 10.49 secunde la 100 de metri sau 47.60 la 400. Aici intrăm însă în altă discuție...

În box, Rocky Marciano, campion mondial al greilor la începutul anilor 50, a terminat neînvins cariera profesionistă, câștigând toate cele 49 de meciuri, 43 prin KO, iar Floyd Mayweather a fost campion mondial la patru categorii cu un palmares nepătat, 50-0.

În tenis, Margaret Court și Novak Djokovic au câștigat câte 24 de turnee majore, dar cred că recordul de 14 victorii la Roland Garros al lui Rafael Nadal va rezista mai mult. Poate pentru totdeauna?

În baschet, Michael Jordan și LeBron James sunt primele nume la care ne gândim când spunem „cel mai mare,” dar, la 52 de ani după ce a jucat ultimul meci, Wilt Chamberlain, un fenomen al naturii, încă are 72 de recorduri în NBA, inclusiv unele considerate imposibil de bătut: 100 de puncte într-un meci, 50.4 puncte averaj de meci pentru un întreg sezon (80 de meciuri), 55 de recuperări într-un meci și 22.9 recuperări medie pe meci pentru întreaga carieră.

Trecând la fotbal, Cristiano Ronaldo a ajuns la 40 de ani și 924 goluri, dar el e încă departe de recordul lui Pele de 1279 de goluri.

Fanii portughezului reclamă că Pele a marcat foarte multe goluri în meciuri amicale cu Santos, uitând că O Rei a jucat multe amicale contra lui Real Madrid, Milan, Inter, Benfica și nu a marcat niciodată vreun gol unor echipe numite Al Hazm, Damac, Babac sau Caimac. Cel mai greu record de bătut in fotbal, poate imposibil, mi se pare cel de 8 Ballons d'Or al lui Lionel Messi.

Când Wayne Gretzky, “The Great One” (Cel Mare) s-a retras din National Hockey League în 1999, la 38 de ani, el a lăsat în urmă recorduri crezute pentru eternitate: 894 goluri, 1963 pase de gol si 2,857 total puncte (excluzând playoffsurile).

Gretzky a bătut recordul de goluri al lui Gordie Howe, care a marcat al 801-lea gol al carierei la 52 de ani. Ultimele două cifre ale lui Gretzky sunt de neatins, pentru că el are 700 de assists peste oricine.

Dar iată că tot ce părea de neimaginat odinioară e pe cale să se întâmple. Nu e „dacă” ci „când”. Rusul Alexandr Ovechkin (39 de ani), care joacă pentru Washington Capitals, a ajuns la 879 de goluri (714 assists) și mai are de jucat 25 de meciuri în acest sezon.

Dacă nu bate recordul acum, în al 20-lea an in NHL (atât a jucat și Gretzky), o va face sigur la anul, pentru că el are contract până la sfârșitul sezonului 2025-26.

Reactia lui Gretzky? „Ăsta e sportul. Asta înseamnă progres în sport. Eu o să fiu primul care-i va strânge mâna.”

Citește și:
Haaland, achiziție de LUX! Starul lui City și-a cumpărat o „bestie” de aproape 5 milioane de euro
Campionate
Haaland, achiziție de LUX! Starul lui City și-a cumpărat o „bestie” de aproape 5 milioane de euro
Peste 300 de milioane pentru 5 stadioane! Decizia luată azi de Guvern
Superliga
Peste 300 de milioane pentru 5 stadioane! Decizia luată azi de Guvern
„M-a înșelat cu Claudiu Keșeru, chiar soția lui mi-a zis!” » Acuzații-ȘOC: „E nașul meu, a durat un an și jumătate”
Stiri extrasport
„M-a înșelat cu Claudiu Keșeru, chiar soția lui mi-a zis!” » Acuzații-ȘOC: „E nașul meu, a durat un an și jumătate”

Comentarii (9)
MaxiP
MaxiP  •  17 Februarie 2025, 15:11

Eu nu as amesteca generatiile intre ele. Recordurile sunt sugestive pentru un anumit moment. Se schimba infrastructura, metodele de pregatire si recuperare, tehnicile sportivilor, imracamintea, suprafetele de concurs etc. De-aia recordurile cad frecvent. Recordurile ca numar de trofee/performante/titluri sunt cu atat mai nesugestive daca comparam generatiile, conteaza adversarii, longevitatea sportivului etc. Ca exemplu simplu: daca va aparea un al 5-lea slam in tenis, probabil ca recordul lui Djokovic va cadea rapid. Vorba autorului, mult mai greu de batut recordul pentru un singur slam al lui Nadal. Dar raman la parerea ca ramane primul care a batut detasat un record vechi, spontan, fara concurenta, cel care a ajuns primul la 20 si care de la nr 15 parea ca nu se pune problema sa fie intrecut prea curant. Pentru ca Djokovic ulterior a vanat recordul, a devenit o obsesie, primul care a ajuns la 20 se batea cu el insusi si avea de mult recordul. Iar mie personal, daca intram in detalii, statistici si procentaje, mi se pare ca recordul real ii ramane lui Borg, care jucand pana la doar 29 ani si cate 3 grand slamuri pe an, are de departe rata cea mai buna din istorie. Mi-a placut articolul, respecte!

Laspalmas
Laspalmas  •  16 Februarie 2025, 09:40

Am aceeasi parere ca @godot numai ca ea este exprimata cu alte cuvinte. Un articol pe cinste.

godot
godot  •  15 Februarie 2025, 23:24

Felicitări dlui. Moraru, acesta se poate numi un adevărat editorial sportiv, impecabil conceptual, excelent transmis, cu rezonanță în mintea iubitorilor sportului. O plăcere și o raritate să citești așa ceva.

Vezi toate comentariile (9)
Comentează