Raport incendiar » Cum a trimis-o România pe halterofila Roxana Cocoș la Jocurile Olimpice de la Londra, deși trebuia să fie suspendată pentru dopaj

Pornind de la un documentar al celor de ARD, televiziunea publică din Germania, difuzat pe 5 ianuarie 2020, în care mai multe surse vorbeau despre magnitudinea dopajului în haltere la nivel mondial, Federația Internațională (FIH) a comandat o amplă investigație. Aceasta s-a materializat în două rapoarte, unul independent, condus de Richard McLaren, celălalt al Agenției Internaționale de Testare (AIT), publicat joi. 

Al doilea raport relevă că Tamas Ajan, fostul președinte al FIH, este acuzat de complicitate și manipulare în numeroase cazuri de încălcare a regulilor antidoping. Nicu Vlad, președintele FR Haltere, e acuzat de complicitate și manipulare pentru că a permis ca o sportivă membru al federației pe care o conducea să participe la Jocurile Olimpice de la Londra, deși era suspendată provizoriu de FIH. AIT a identificat probe puternice, substanțiale că numeroase cazuri de încălcare a regulilor antidoping au fost comise de foști și actuali înalți oficiali ai federației internaționale și ai unor federații membre.

Ramificații incredibile 

Cazul principal este cel al participării Roxanei Cocoș la Jocurile Olimpice de la Londra 2012 în timp ce era, de fapt, suspendată provizoriu din cauza a două încălcări ale regulilor antidoping. Cum s-au desfășurat lucrurile și ce rol a avut fiecare în această istorie de minciuni, manipulări și complicitate?

 „În aprilie 2012, Cocoș a testat pozitiv la steroizi anabolizanți în timpul Campionatelor Europene din Turcia, de la Antalya. Inițial, Federația Internațională de Haltere a suspendat-o provizoriu în luna mai, inițiind investigarea cazului. Nicu Vlad, președintele Federației Române de Haltere și vicepreședinte al FIH, a fost informat personal în legătură cu acest caz", se arată în raportul Agenției Internaționale de Testare, făcut public pe 24 iunie. 

Căutând asiduu în dosare și în corespondență, cei însărcinați de AIT să efectueze ampla investigație au descoperit că, în cazul Cocoș, atât sportiva, cât și Vlad au fost înștiințați pe 10 mai 2012 de testul pozitiv al halterofilei din timpul Europenelor la care se clasase a doua. În mesaj se preciza că federația internațională „va face tot ce îi stă în putere pentru a urgenta procedura, având în vedere apropierea Jocurilor Olimpice", iar Nicu Vlad era rugat să răspundă în termenul fixat și să aplice regulile. 

Nu s-a găsit însă niciun răspuns la această informare, deși, de obicei, Vlad purta o corespondență sistematică de pe aceeași adresă de e-mail la care i-a fost trimis mesajul. Mai mult, între documentele interne ale FIH se găsește informația că, la câteva săptămâni după ce a fost informat referitor la situația de suspendare provizorie a sportivei Roxana Cocoș, Comitetul Olimpic Român a inclus-o pe o listă a celor care ar fi trebuit să fie testați înainte de JO. 

Teste ADN

Federația internațională o suspecta pe Cocoș și de posibilă manipulare a probelor de urină în iulie și septembrie 2010, motiv pentru care oficialii au comandat o testare ADN comparativă pe ambele eșantioane. Pe 20 iulie, cu câteva zile înainte de startul Jocurilor Olimpice de la Londra, federația internațională a primit din partea Unității de Management a Pașaportului Sportiv de la Koln, care se ocupă de programul Pașaportului Biologic al Sportivilor, informația că se poate dovedi manipularea în legătură cu probele colectate de la Roxana Cocoș. 

În aceeași zi, Tamas Ajan l-a înștiințat prin e-mail pe Nicu Vlad în legătură cu dovezile împotriva Roxanei Cocoș. „Analiza ADN a probelor a arătat că unele dintre ele au fost furnizate de altă persoană!", scria Ajan. În continuare, acesta i-a dat lui Vlad instrucțiuni pentru a o scoate din lotul JO „pentru a evita orice scandal înaintea începerii competiției. Vor fi mai multe teste la Londra, care vor fi efectuate de Comitetul Internațional Olimpic, iar informațiile vor fi publicate imediat", consemnează raportul AIT. 

Într-adevăr, ADN-ul probelor colectate în afara competiției în 2010 și în iunie 2012 nu era identic celui corespunzător eșantioanelor colectate în timpul competițiilor, la Mondialele din 2010 și Europenele din 2012. Următorul pas a fost cel al informării sportivei și a lui Nicu Vlad despre această nouă acuză și despre faptul că este – din nou – suspendată provizoriu, începând cu data de 24 iulie. „Ar trebui retrasă de la Jocurile Olimpice și înlocuită cu altcineva", se preciza în notificarea din partea federației internaționale. Alt mesaj rămas fără răspuns. 

Medalie retrasă 

Mai erau trei zile până la începerea JO. În ciuda tuturor probelor și informărilor, Cocoș a concurat pe 1 august și a cucerit medalia de argint la categoria 69kg, cu completa complicitate și bună știință atât a lui Vlad, cât și a lui Ajan. După JO de la Londra, cele două cazuri de încălcare a regulilor antidoping ale sportivei nu au mai fost investigate de federația internațională, iar sportiva nu a mai participat la vreo altă competiție, retrăgându-se discret din activitate. 

Ulterior, la reanalizarea în 2019 a eșantioanelor de urină conservate în timpul întrecerii londoneze, s-a constatat că Roxana Cocoș încă testa pozitiv la steroizi anabolizanți pe perioada desfășurării concursului, motiv pentru care a fost descalificată, iar medalia i-a fost retrasă. Raportul subliniază însă că „ei nu ar fi trebuit să i se permită participarea la Jocurile Olimpice de la Londra, având în vedere dovezile clare de înlocuire a urinei și de uz al steroizilor anabolizanți în perioada dinaintea JO". 

În urma acestor concluzii, atât Nicu Vlad, cât și Tamas Ajan au fost acuzați de manipulare și complicitate în încălcarea regulilor. De asemenea, Agenția Internațională de Testare a reluat cazul împotriva Roxanei Cocoș, iar aceasta a fost informată în legătură cu drepturile sale. 

 Primele semnale încă din 2020 

Anul trecut pe final, AIT a dat publicității un raport preliminar în care spunea că ancheta în cazul halterelor din România a pornit de la câteva surse confidențiale care au informat că sportivii români sunt „într-un proces organizat de dopaj, că erau anunțați dinainte când urmau să fie testați, erau implicați în schimbatul de probe de urină, folosind persoane curate pentru a da mostre în locul lor", se arată în raport. 

De asemenea, începând cu 2018, s-au primit acuzații cum că rețeaua includea, de asemenea, și persoane care făceau trafic de substanțe interzise, că înalți oficiali erau implicați și că halterofilii  „curați" erau încurajați să nu vorbească despre ce se petrecea, fiind folosiți pentru a da probe în locul altora. 

 A invocat motive politice 

Nicu Vlad a participat la începutul lui 2020 la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu" în care a fost întrebat de către Ovidiu Ioanițoaia despre scandalul medaliilor de la Londra, aflat atunci la început. „Este o situație absolut ciudată. Pentru că ei au fost controlați de nenumărate ori atât înaintea Jocurilor Olimpice, cât și la Jocurile Olimpice. Probele lor au fost negative. Acum au venit după 8 ani! Care e explicația? Pur și simplu, eu n-am cum să explic. Ceva nu stă în picioare. Totul e politic și se plătesc anumite polițe! În ultimii ani s-au cerut probe din mai multe țări", spunea atunci președintele FR Haltere. 

Forul român este suspendat pe un an din competițiile internaționale, începând cu 15 iunie, din cauza numeroaselor cazuri de dopaj din ultimii ani, și nu va avea sportivi la Tokyo. 

2001 este anulde când Nicu Vlad este la concuderea Federației Române de Haltere

Citește mai multe știri despre scandalul dopajului din haltere:

Nicu Vlad, acuzat de complicitate și manipulare în ancheta privind dopajul din haltere

E oficial: fără halterofili tricolori la Tokyo! Federația română a fost suspendată pentru un an

Cazuri ascunse și 10,4 milioane de dolari nedecontați! Numele lui Nicu Vlad apare în investigația McLaren