Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea - Publicat marti, 31 ianuarie 2023 07:09 / Actualizat marti, 31 ianuarie 2023 20:08
Statul a finanțat 1.345 de proiecte în sportul românesc! Statistica este realizată pentru ultimii 20 de ani și vorbim despre bani de la buget pentru construcția de săli de sport, bazine de înot și complexuri sportive ♦ La începutul acestui an, Compania Națională de Investiții avea în derulare aproape 500 de proiecte noi, 76 sunt în stadiul de achiziție, iar alte 90 de lucrări așteaptă ca indicatorii tehnico-economici să fie aprobați.
- În primul episod despre infrastructura sportului din România, GSP a scris despre stadioanele ridicate în ultimul deceniu sau arenele aflate în proces de construire. Costul total: 1 miliard de euro.
- În al doilea episod, Gazeta a abordat subiectul bazinelor de înot. 130 de milioane de euro este suma pe care Compania Națională de Investiții a alocat-o pentru construirea a 44 de bazine de înot pe întreg teritoriul României.
- În cel de-al treilea episod, GSP a trecut în revistă toate cele nouă baze sportive moderne care urmează să apară în România.
Pe hârtie stăm foarte bine! Avem peste o mie de săli de sport la nivelul întregii țări și 38 de bazine de înot, deja finalizate.
Toate au fost ridicate și inaugurate de Compania Națională de Investiții, societate controlată de statul român. Investițiile din ultimele două decenii reprezintă peste un miliard de euro! Cele mai mari au fost făcute în sălile de sport, fiind și cele mai multe proiecte finalizate pe teritoriul țării. În acest moment sunt 1.286 de astfel de construcții la nivel național.
De exemplu, doar în ultimul an, s-au deschis 67 de săli de sport. Pe lângă acestea, încă șase bazine de înot și șase complexuri sportive. Suma totală investită este de aproximativ 200 de milioane de euro. Și proiectele pentru 2023 sunt în plină desfășurare.
Surpriza Harghita
Ca număr de proiecte în ultimii 20 de ani, Bucureștiul stă cel mai bine, având 68 de investiții bifate. Vin tare din urmă județele Harghita (52), Mureș (48), Bihor (46), Suceava și Botoșani (câte 43), Maramureș, Dâmbovița și Arad (fiecare câte 42). Reprezentanții CNI au dezvăluit că în acest moment sunt aproape 500 de șantiere deschise doar pe partea de sport, dintre care 300 sunt pentru săli de sport și 44 pentru bazine de înot:
„Dacă sunt multe sau puține nu știm. Sportul reprezintă o prioritate pentru noi. Dar lumea trebuie să știe că CNI se ocupă și de drumuri, spitale, biserici sau cămine. Avem aproape trei mii de șantiere deschise în acest moment”.
Mai mult, în procesul de achiziție sunt angrenate 44 de săli de sport, 24 de complexuri sportive și 8 bazine de înot. Iar pe traseul de aprobare a indicatorilor tehnico-economici de către autorități se găsesc încă 90: 60 de săli, 22 de complexuri sportive și 8 bazine de înot
Dezvoltarea infrastructurii sportive, inclusiv pentru comunităţile mai mici, comunităţi locale, este importantă. Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, are un program de investiţii pentru aceste comunităţi locale, unde la fel de important este ca elevii şcolari, copiii, dar şi adulţii să aibă condiţii de infrastructură sportivă.
- Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei
Proiecte de infrastructură sportivă 2002-2022
În ce proiecte a investit statul bani
- 751 mil euro: săli de sport
- 269 mil euro: complexuri sportive
- 130 mil euro: bazine de înot
2%dintre români fac sport zilnic sau de două, trei ori pe săptămână, se arată în ultimul raport al Comisiei Europene, iar 22% spun că deşi nu practică niciun sport, fac plimbări lungi sau aleargă în parc
60%dintre români nu fac sport niciodată și suntem printre cei mai sedentari europeni, alături de Grecia și Portugalia; la polul opus se află Danemarca și Suedia
Cinci stadioane moderne în România
În ultimii cinci ani, în România s-au construit de la zero cinci arene moderne de fotbal. Primul mare proiect finanțat de statul român a fost la Craiova. În 2017, Bănia a inaugurat noul „Ion Oblemenco” după o investiție de 52 de milioane de euro. La doi ani distanță, la o sută de kilometri distanță, la Târgu Jiu s-a ridicat o nouă arena. Fără echipă în primele trei ligi din România, stadionul „Tudor Vladimirescu” a costat 28 de milioane de euro.
În plus, desemnarea Bucureștiului drept gazdă a Campionatului European din 2020 a adus și trei stadioane de top în Capitală.
Arcul de Triumf a costat 24 de milioane de euro, apoi a fost inaugurată arena din Ghencea (foto), care a costat cel mai mult de până acum, 95 de milioane de euro, iar anul trecut s-a jucat oficial primul meci și pe stadionul Giulești, al cărui preț de construire a fost de 37 de milioane de euro. În total, statul român a scos din conturi 236 de milioane de euro pentru cele cinci stadioane moderne, toate la standarde internaționale.
Un singur complex olimpic de natație
Dacă în ultimele două decenii s-au bugetat bani din conturile statului pentru modernizarea, refacerea și construirea unor bazine noi de înot, în România s-a ridicat de la zero un singur complex olimpic de natație. Vorbim de cel din Otopeni, județul Ilfov, unde statul a investit 33 de milioane de euro.
Obiectivul a fost finalizat și predat în 2021, dar investiția a fost oficial inaugurată abia anul trecut, cu ocazia Campionatele Europene de înot pentru juniori.
Motivul? Primăria din Otopeni nu a găsit finanțarea necesară pentru administrarea complexului olimpic, dar nici personalul specializat pentru asta. Complexul are o capacitate de 2.797 locuri și șase bazine. Un bazin olimpic de înot, un bazin olimpic de sărituri, un bazin de antrenament, dar și alte trei bazine de întreținere și recuperare. Plus săli de forță, cabinete medicale și vestiare.
Patru milioane de euro pentru Liviu Dragnea
„O altă promisiune îndeplinită cu succes!”. Acesta a fost mesajul postat pe 3 mai 2018 de către oficialii Companiei Naționale de Investiții în momentul în care noul stadion de la Turnu Măgurele a fost inaugurat (foto). Acolo, echipa Voinţa Turnu Măgurele era controlată de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin, chiar dacă acesta nu deținea nicio funcție în cadrul clubului.
„Complexul sportiv beneficiază de un centru de cantonament - spații de cazare cu dotări independente (24 locuri), spații pentru recuperare fizică, precum și spații pentru prepararea și servirea mesei. În plus, acesta este amenajat corespunzător cu spații dedicate persoanelor cu handicap, o zonă specială pentru presă, precum și spații destinate locurilor de parcare" era anunțul oficialităților la inaugurarea arenei de doar 2.000 de locuri și care a costat 4 milioane de euro.
Ce mai finanțează CNI?
„Am făcut România mai frumoasă” este mesajul pe care CNI îl are pe propria pagină de internet. Alături de acesta, o hartă virtuală cu toate proiectele din ultimii 20 de ani finalizate la nivel național.
Pe lângă săli de sport, bazine de înot și complexuri sportive, Compania Națională de Investiții a mai finanțat în ultimele două decenii: așezăminte culturale, unități sanitare, instituții de învățământ, blocuri din zonele defavorizate, drumuri de interes local și județean, reabilitarea termică pentru clădiri din domeniul public, fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă, săli de cinema, dar și sisteme de integrat apa și canalizarea.
VIDEO Au început lucrările pentru sala polivalentă din Brașov, de 72 de milioane de euro!
Citește și alte știri despre investițiile în sport din România:
Investiție de 12 milioane de euro în Capitală: „Semnăm contractul și demarăm proiectul”
