Articol de Justin Gafiuc - Publicat vineri, 06 august 2021 20:49 / Actualizat vineri, 06 august 2021 21:31
O entitate independentă din cadrul CIO, International Testing Agency (ITA), a preluat în premieră sistemul antidoping la Jocurile Olimpice. Peste 26.000 de teste în 33 de sporturi, probe colectate înainte și pe durata JO, e ținta finală. La Rio nivelul a fost incomparabil mai jos: 1.500 recomandări de teste, 7 discipline. Sportivii români au trecut și ei prin acest nou filtru global.
O ediție unică prin prisma condițiilor de desfășurare, Olimpiada de la Tokyo mai vine cu o premieră. Tot sistemul antidoping al Jocurilor e gestionat de o agenție independentă, ITA (Internațional Testing Agency), după ce inclusiv Rio 2016 a pus pe tapet scandaluri și controverse legate de faptul că procedurile erau în custodia Agențiilor Naționale și a federațiilor internaționale de profil, cu suspiciunile și incompatibilitățile servite la pachet.
Jocurile Olimpice de la Tokyo, demonstrație de forță
Pe masă a fost cazul halterelor, unde Nicu Vlad e președinte la forul intern și vicepreședinte la cel mondial. Într-o anchetă ITA, concluziile au căpătat nuanțe tulburătoare.
„Am fost surprinși de gradul mare de inacțiune al IWF din ultimii ani, care a dus la 29 de infracțiuni antidoping nesancționate, acesta fiind imposibil de urmărit din cauza prescrierii lor sau din cauza distrugerii probelor.
Motivele pentru care aceste cazuri nu au fost procesate sau analizate merg de la omisiune administrativă, arhivare defectuoasă, proceduri organizaţionale haotice sau erori jurisdicţionale, pe de o parte, şi până la indiferenţă, neglijenţă, complicitate sau acoperiri flagrante şi intenţionate", arăta un recent raport ITA.
1.000 de oameni pentru recoltări
Desfășurarea de forțe pentru Tokyo e însă absolut spectaculoasă. La Rio, programul de testări anterioare Jocurilor a început cu o lună înainte de competiții și au existat 1.500 de recomandări de teste la 7 discipline de risc. Cifrele au explodat însă pentru Japonia: 26.000 de teste la 33 de sporturi! De 18 ori mai mult!
De asemenea, ITA a dezvoltat un sistem de colectare a probelor pe termen lung, program suportat din fonduri CIO. Sângele și urina sportivilor vor fi păstrate timp de 10 ani, astfel încât să poată fi detectate substanțe interzise prin eventuale noi proceduri. La Tokyo, rețeaua ITA e formată din aproape 1.000 de oficiali care se ocupă cu testările sportivilor în bazele de antrenament, în sălile de competiții sau în Satul Olimpic.
România, până în JO: 400 probe urină, 130 sânge, 10 pașapoarte biologice
Cum stau sportivii noștri în tot acest asalt antidoping 2.0? Explică Gabriela Andreiașu, director general adjunct la Agenția Națională de profil (ANAD).
"Am pornit mai întâi testările pe lotul lărgit de la început, 352 de sportivi, din iunie au rămas 229 și, într-un final, cei care au obținut participarea la Olimpiadă. Toți au fost testați cel puțin o dată, 90 la sută dintre ei de două ori, dar sunt câțiva, până în zece oameni, care au trecut prin cinci-șase teste. ITA a făcut o platformă în care sunt introduse și rapoartele noastre, și cele de la federațiile internaționale și astfel am evitat dublările, cum se mai întâmpla în trecut".
Andreiașu spune că "sportivilor români de la Olimpiadă li s-au recoltat înainte de plecarea la Tokyo în jur de 400 de probe de urină, 130 de sânge și există cel puțin zece pașapoarte biologice". Acestea sunt documente introduse în circuit de WADA din 2009, iar rolul lor e de a monitoriza profilele hematologice ale sportivului în detectarea dopajului sanguin, precum și variabilele unice ale steroizilor.
Tot Andreiașu pune creșterea masivă a numărului de testări și pe seama faptului că "există acum platforme securizate, pe care oricine poate raporta informații relevante. E vorba despre avertizorii de integritate, care oferă ponturi tot mai multe și probabil că inclusiv de aici provine această redimensionare a volumului de testare".
Platforme securizate, fără mail-uri
Ben Cohen, directorul ITA, a dezvoltat subiectul în presa internațională: "Avem o echipă de experți, specializați în gestionarea informațiilor strict secrete. Sunt oameni care știu cum să întrețină o relație cu cei care sunt dispuși să ofere date importante într-o stare de confidențialitate totală.
Sunt încheiate parteneriate cu autoritățile japoneze pentru a împărți astfel de date și a permite ca instituțiile să acționeze dacă există detalii relevante cu privire la iminenta încălcare a regulilor antidoping. Am eliminat comunicările pe e-mail, care pot cădea în mâinile hackerilor, iar procedurile se desfășoară exclusiv pe platforme dedicate".
"Există pe durata Jocurilor inclusiv o politică prin care medicii și sportivii sunt încurajați să nu facă abuz de ace. Dacă se întâmplă însă să apară, de exemplu, o infecție și să fie nevoie de administrarea de antibiotice intraarticular, doctorul și sportivul trebuie să meargă imediat la cabinetul din Satul Olimpic și să completeze un formular pentru utilizare", mai spune Andreiașu.
3-4 români cu scutire medicală specială
Ea confirmă și o informație GSP că în delegația de la Tokyo s-au numărat la început 3-4 sportivi care, din cauza unor afecțiuni medicale, au putut să aibă în bagaje inclusiv medicamente care conțin substanțe interzise, cu posibilitatea de a le lua doar în caz de criză și în baza unor prescripții medicale anterioare, anunțate în lunile dinaintea decolării spre Japonia.
Andreiașu a refuzat să dea nume, "sunt informații confidențiale", dar în lotul de la Tokyo s-a aflat și Marian Drăgulescu, același care recunoștea la Rio 2016 că a beneficiat de o scutire de uz terapeutic, fiind diagnosticat cu astm. "Folosesc un inhalator, cu doze mici de cortizon, dimineața și seara. Altfel nu pot să trăiesc, e o problemă pe care o s-o am toată viața", explica gimnastul în urmă cu cinci ani.
Revoluție: analize din sângele uscat
De la ediția viitoare a Jocurilor Olimpice, Paris 2024, o nouă modalitate de analiză va intra în vigoare: sânge uscat. Explică Gabriela Andreiașu.
"Am citit recent un articol al unor cercetători de la Lausanne legat de utilizarea biologiei moleculare pentru identificarea anumitor substanțe din sângele uscat. Aceasta e următoarea etapă în domeniu, e direcția către care se vor dezvolta și laboratoarele, mai ales că noua metodă va presupune resurse mult mai reduse de colectare și de transport, de exemplu. Practic, sângele va fi colectat pe o lamelă și astfel va intra în circuitul de analiză".
Prăbușire a probelor recoltate în pandemie: 25.219 vs. 578!
Recalibrarea testărilor pentru Tokyo 2020 a venit și ca rezultat al faptului că, în perioada de pandemie, a existat o reducere drastică a numărului sportivilor de la care s-au recoltat urină și sânge din cauza lipsei mobilității. De exemplu, portalul WADA arată că în luna aprilie 2020 se recoltaseră doar 578 de probe în comparație cu 25.219 în perioada similară din 2019.
"O cursă care n-a fost probabil «curată»"
La Tokyo, americanul Ryan Murphy a venit în postura de rege al probei de spate la natație, fiind deținătorul titlului olimpic la 100 m și 200 m. Pe ultima distanță, a pierdut însă în Japonia în fața rusului Evgheni Rîlov, iar la final a acuzat că "e o apăsare extraordinară pentru mine să știu că am participat într-o cursă care probabil că n-a fost «curată»".
Tensiunile și suspiciunile olimpice se leagă de faptul că, în ciuda suspendării Rusiei de la JO pe motive legate de dopaj sistemic, sportivii acestei țări concurează la Jocuri doar sub denumirea "Comitetul Olimpic Rus", dar participarea lor ridică majore semne de întrebare printre adversari.
20 dintr-un foc
Unul dintre cazurile care a lovit la Tokyo în materie de doping se referă la un lot de 20 de atleți cărora li s-a interzis să mai participe la Jocuri fiindcă nu s-au prezentat la testările solicitate de ITA înaintea competiției nipone.
Între ei se numără 10 sportivi din Nigeria și doi din Kenya. Pentru țările clasificate de WADA cu mare risc de dopaj există obligația ca sportivii să aibă cel puțin trei testări neanunțate în ultimele 10 luni anterioare JO. Pe nivelul următor, "Categoria A", se numără țări precum Belarus, Bahrain, Etiopia, Maroc sau Ucraina, care au cel puțin un sportiv suspendat de la Olimpiadă.
5.000 de probede urină și sânge vor fi colectate de la sportivi doar pe durata Jocurilor Olimpice, peste jumătate dintre ele fiind deja strânse
Nu cred că ar trebui să ne facem probleme cu sportivii români la Tokyo în materie de doping. Știți că nu mai e disciplina care ne-a produs surprize neplăcute (n.r. haltere). Toți au fost testați și supertestați, doar dacă vreunul a încercat ceva după plecarea spre Japonia. Mă îndoiesc însă că e cazul
Pe partea de aducație, a existat o platformă specială, prin care tuturor celor care au plecat la Tokyo, de la sportivi până la antrenori și asistenți din staff, li s-a eliberat un certificat de instruire, fără de care nu se putea intra în Japonia. E vorba despre un cod de educație antidoping, pe care fiecare în parte a trebuit să și-l însușească
- Gabriela Andreiașu, director general adjunct ANAD
VIDEO Justin Gafiuc, corespondență din cea mai mare stație de metrou din lume
){kind=small}
