Articol de Marius Mărgărit - Publicat sambata, 06 august 2022 08:28 / Actualizat sambata, 06 august 2022 09:11
La 10 luni după ce Gazeta Sporturilor constata că facilitățile noii arene „Arcul de Triumf” erau sub cheie, nefolosite, situația este aceeași, iar aparatura medicală de un milion de dolari a Centrului de refacere și recuperare, dar și hotelul cu 44 de camere sunt în aceeași stare
Pe 12 iulie devenea oficial. Prin Hotărârea de Guvern nr. 882/2022 se înființa Complexul Sportiv Național „Arcul de Triumf”, declarat ca bun de interes public național, instituție cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sportului.
Toate acestea la aproape doi ani de la inaugurarea oficială a Complexului, în noiembrie 2020, timp în care numai noul stadion a fost folosit pentru meciuri de rugby și de fotbal, dar și alte competiții sportive.
Restul facilităților, Centrul de refacere și recuperare, dotat cu aparatură nouă, ce a costat peste 1.000.000 de dolari, hotelul pentru sportivi, piscina, precum și restaurantul-muzeu, zac nefolosite. Și din cauza conflictului deschis dintre MS și FR Rugby.
Primii au acum controlul Complexului, ceilalți îl vor în administrare, invocând protocolul inițial între părți, care prevedea că „Arcul de Triumf” va redeveni, după construirea noii arene și a celorlalte componente, Casa Rugbyului românesc.
Totul zace și se depreciază la stadionul „Arcul de Triumf”
În octombrie 2021, Gazeta Sporturilor semnala că restul facilităților de la Complexul „Arcul de Triumf”, cu excepția stadionului, investiții de milioane de euro, erau ținute sub cheie, deși lumea sportului și nu numai ar fi putut profita de ele.
Aparate medicale, multe încă în țiplă, săli de recuperare, piscina subterană, cele 44 de camere de hotel, mobilate, restaurantul, și el complet funcțional, nu fuseseră niciodată deschise.
Ministerul Sportului invoca atunci că, în lipsa unei decizii de înființare a unui Centru Sportiv Național, nu putea să dea în administrare altor entități, pentru a fi folosite.
Acum, CSN există, însă situația este la fel, ca și în urmă cu aproape 10 luni. Prin geamurile Centrului de refacere și recuperare, ale camerelor de hotel, se perindă aceleași imagini, parcă încremenite în timp. Aparatura medicală e nemișcată, sălile de recuperare la fel. Într-un cabinet au apărut, pe paturi, două truse de intervenție rapidă, în genți speciale, roșii.
La restaurant s-au pus în geamuri, pe interior, niște autocolante albe, ca să nu se mai poată vedea înăuntru. E singura diferență vizibilă. Și totuși, instalația de aer condiționat funcționează, iar un bec de veghe funcționa în plină zi.
Alin Popescu, manager medical la FR Rugby, cel care a participat activ la proiectul Centrului de recuperare și refacere, e descumpănit:
„În ultimele 10 luni nu doar că nu s-a schimbat nimic, dar nici n-am avut posibilitatea să intrăm în centru, măcar 10 minute, să mai dăm și noi drumul la aparate, să vedem dacă mai funcționează sau nu. Cum bătea soarele în ele prin geamuri acum un an, la fel e și acum.
O parte au ieșit deja din perioada de garanție. Altele ies acum, în septembrie sau cel mai târziu în octombrie.
Nu pot să înțeleg de ce, în ciuda numeroaselor noastre apeluri, Ministerul Sporturilor nu deschide aceste facilități, deși sportivii, dar și oamenii au nevoie de ele. OK, nu le poate folosi doar FR Rugby, cum fusese inițial protocolul, dar să le folosească cineva!
Nu s-a făcut nici trainingul celor care ar urma să folosească această aparatură. Sportivii accidentați caută tot felul de clinici, de piscine, să se recupereze, în loc să poată beneficia de toată această aparatură care se depreciază stând degeaba”.
Producătorii de la Zimmer nu înțeleg nici ei de ce zace Icelabul
Cea mai sofisticată și scumpă componentă a Centrului de recuperare și refacere o reprezintă Icelabul, primul din România, unde se poate face crioterapie. Era de ultimă generație, adus de la Zimmer, principalul fabricant, iar costul a fost de 300.000 de dolari cu TVA. Are trei camere, care pot ajunge la -30, -60, respectiv -110 grade Celsius.
„Cei de la Zimmer chiar s-au interesat ce se întâmplă cu produsul lor din România, de ce nu e folosit de atât timp. Pentru că la inaugurarea efectivă, urmau să trimită o echipă de specialiști care să pregătească personalul de aici, să-l învețe cum să folosească această tehnologie”, spun oameni din lumea sportului.
Recent însă, ministrul Eduard Novak l-a numit șef al CNS Arcul de Triumf pe Radu Popa, fost administrator al Fondului pentru Mediu și director general ALPAB. Pe 1 februarie 2018, Curtea de Apel București a decis, definitiv, ca acesta să fie condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare în formă continuată și fals în înscrisuri.
El a fost acuzat că pe când era director la Bursei de Mărfuri București, „folosindu-se de înscrisuri false, și-a însușit și traficat pentru sine și pentru altul, bani și bunuri pe care le administra, creând un prejudiciu în dauna societăților BRM S.A. de 219.539,80 lei din care s-a recuperat suma de 24.800 lei”.
Noi ne dorim în continuare să avem întâietate în casa care e a noastră de 107 ani. Suntem singurul sport de echipă calificat la Cupa Mondială și vrem ca măcar pregătirea naționalei să nu fie afectată și să putem să folosim cât mai repede facilitățile de la Arcul de Triumf
- Alin Petrache, președinte FR Rugby
Citește și:
Arc peste timp la București! Jim Montgomery și David Popovici, o întâlnire istorică
Rușii dispuși la schimb » Anunțul venit de la Kremlin în cazul baschetbalistei Brittney Griner
Ce susține MM Stoica că face săptămânal pentru suporterul pe care l-a pocnit: „Cumva am reparat-o”
