Articol de Luminița Paul - Publicat miercuri, 28 octombrie 2026, 17:36 / Actualizat miercuri, 28 octombrie 2026 17:36
Arthur Fils (22 de ani, locul 8 mondial), calificat în turul 2 la Basel după victoria cu compatriotul Giovanni Mpetshi Perricard, a vorbit despre familia sa, în care se amestecă tradițiile și cultura franceză cu cea haitiană.
Săptămâna aceasta, Arthur Fils a atins cel mai bun loc al carierei, 8, cu o treaptă mai sus decât precedentul reper. Într-un interviu extins pentru l’Equipe, el a vorbit despre multe aspecte ale vieții și carierei sale, atingând un subiect drag lui: propria familie.
S-a născut în 2004, la Courcouronnes (Esonne), Fils a scotocit în memorie după primele amintiri legate de locul său natal. „Cred că e vorba despre plimbările cu ai mei în Saint-Michel-sur-Orge. Era o pădure în apropiere de casa noastră, mergeam deseori acolo”, a spus francezul.
„Pe măsură ce am crescut, aveam multă energie. Dacă îi întrebi pe părinții mei, probabil prea multă!”, a adăugat el. „Am încercat totul, am practicat multe sporturi. Mi-am plăcut mult școala și m-am descurcat bine la învățătură, mi se părea ușor. A fost grozav. Încă am câțiva prieteni acolo. Sincer, a fost o copilărie minunată”, a asigurat Arthur.
Arthur Fils a plecat de acasă la 14 ani: „Pentru mama a fost foarte dificil”
Are un frate și o soră, ambii mai mici decât el și recunoaște că este „mult mai protector cu surioara”. Fratele este mai mic cu 7 ani, „mereu am încercat să am grijă de el, dar cu sora mea am fost și încă sunt foarte protector. Acum lucrurile sunt un pic diferite, ea are deja 18 ani, a crescut. Eu ajung rar acasă, nu mai am același rol, însă avem o relație bună”.
Fils a plecat de acasă la 14 ani și mărturisește că nu e greu să faci acest lucru dacă decizia îți aparține, e mai dificil când ești obligat. „Eu am vrut să merg la Poitiers, să-mi urmez visul, să încerc să fiu unul dintre cei mai buni jucători de tenis din lume. Era un pas logic pentru mine. Cred că pentru tatăl meu a fost OK, dar pentru mama, foarte dificil”, a elaborat el.
„Frații mei nu înțelegeau de ce nu sunt acasă. Fiind mai mici, e greu să crești fără fratele mai mare. Au suferit din cauza deciziei mele, nu le-a fost ușor”, a continuat Arthur.
Vorbește despre mama lui, Anne, istorisind că nu-i place să fie în centrul atenției. „Mi-a dat o educație foarte structurată. Nu a pus presiune pe mine, dar a trebuit să fiu foarte concentrat la școală, acesta a fost cel mai important lucru pentru ea. Trebuia să fiu un băiat bun. Dacă cele două lucruri erau bifate, puteam juca tenis. Știam că dacă nu iau bacalaureatul, va trebui să spun adio tenisului”, a rememorat francezul.
Mama mea a fost mereu acolo pentru mine, foarte amabilă, dar m-a ținut mereu cu picioarele pe pâmânt. Un pic diferit de tatăl meu, care a fost mai implicat în partea sportivă a lucrurilor, chiar dacă, desigur, el m-a ajutat întotdeauna cu școala - Arthur Fils
Arthur Fils: „E frumos pentru că am forța ambelor lumi”
În copilărie, a petrecut ore întregi jucând tenis pe un teren groaznic. „Unul dintre cele mai proaste pe care am jucat vreodată în viața mea. Dar este și ceea ce m-a modelat. Cred că tata a făcut-o intenţionat. M-a pus în condiţii foarte dificile pentru a-mi construi puterea mentală, pentru a mă provoca. În cele din urmă, când eşti obişnuit să joci pe un teren de genul ăsta, e normal. Apoi, când ajungi la marile turnee, te gândeşti, «Wow»”.
Fils subliniază că „să ai o familie multiculturală e cel mai frumos lucru”, tatăl său fiind originar din Haiti. „Așa am crescut. Mama este albă, tata este negru, cu rădăcini caucaziene și africane. E frumos pentru că am forța ambelor lumi. Două lumi diferite, dar care, în cele din urmă, împărtășesc aceleași valori. Cred că acesta este unul dintre lucrurile care mă ajută cel mai mult acum. Sunt capabil să mă adaptez la orice situație. A fost minunat pentru mine”, a povestit el.
Nu a fost niciodată în Haiti și e conștient că acum e destul de periculos. „Mi-ar plăcea foarte mult să merg și mi-ar plăcea ca tatăl meu să vină cu mine, să-mi arate. Până acum, nu am avut ocazia. Sper că o voi face în curând”, a punctat Fils.
Legătura cu haiti, păstrată prin mâncare
Legătura cu Haiti e păstrată în mare parte prin mâncare. „Am mers adesea la casa bunicii mele și ea gătea mâncăruri delicioase pentru mine. Mult orez. Există și o tradiție. Pe 1 ianuarie mâncăm supă. La 1 ianuarie 1804, Haiti a devenit prima țară de culoare care a abolit sclavia. Au sărbătorit consumând o supă cu multe ingrediente diferite. Deci, în fiecare an, pe 1 ianuarie, mănânc supa mea”, a dezvăluit Arthur povestea supei cunoscute sub numele de joumou.
Ca o persoană de rasă mixtă, atunci când era în creștere, s-a confruntat vreodată cu comentarii sau gesturi jignitoare?
„Nu. Am crescut în suburbiile Parisului, era absolut normal. Am avut prieteni de rasă mixtă, am avut prieteni caucazieni, prieteni africani. Nu am auzit niciodată comentarii când eram mic. Nici măcar nu m-am gândit la asta. Eram doar oameni, doar copii. Am râs, ne-am distrat, am jucat fotbal, tenis. Nici o problemă. Mai târziu, pe măsură ce îmbătrânești, devii puțin mai conștient de diferențe, deoarece oamenii te fac să le simți un pic mai mult. Când eram tânăr, nu”, a subliniat Arthur Fils.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
