Articol de Roxana Fleşeru, Luminița Paul - Publicat luni, 12 iunie 2023 13:02 / Actualizat luni, 12 iunie 2023 13:35
Novak Djokovic a ajuns la 23 de trofee de Grand Slam după victoria de la Roland Garros și, chiar dacă a ajuns pe cele mai înalte culmi ale tenisului, niciodată nu uită de începuturile sale.
La festivitatea de premiere, Novak Djokovic i-a îndemnat pe cei mici să creadă în visul lor. „Vreau să transmit un mesaj tuturor tinerilor: indiferent de visul pe care îl aveți, fie el în sport sau în alte domenii, să nu îl abandonați. Să îl urmați! Eu am avut puterea să îmi construiesc propriul destin. Am crezut și am simțit că pot să fac asta. Vreau să transmit acest lucru tuturor, credeți în voi, vă puteți crea propriul viitor!”, a spus el.
Novak Djokovic, conferință tulburătoare după Roland Garros: „Am venit dintre niște războaie”
Apoi la conferința de presă a vorbit mai pe larg despre oamenii care i-au insuflat puterea de a crede în visurile sale.
„Copilăria mea a fost diferită față de marea majoritate a colegilor mei de generație. Mergând un pic înapoi, în anii 90, când aveam 4-5 ani, am trecut prin câteva războaie. Serbia avea embargo, nu am putut călători la câteva turnee destinate juniorilor. Era multă adversitate și o perioadă plină de provocări pentru toți cei din țara mea. Familia mea avea un buget redus. Cu toate acestea, părinții mei au decis să mă sprijine, să creadă în visul meu de a deveni jucător profesionist și de a câștiga la un moment dat la Wimbledon și de a deveni numărul unu mondial”, a explicat Novak Djokovic.
Apoi a detaliat: „Marea majoritate a râs de ei și îi descuraja pentru că nu le părea rentabil să cheltuiești puținii bani pe care îi aveau într-un sport atât de costisitor. Faptul că proveneam și dintr-o țară fără tradiție în acest sport făcea și mai puțin probabil să reușesc".
Novak Djokovic dezvăluie că Jelena Gencic i-a servit drept model în primii ani de tenis
„Am fost norocos să întâlnesc niște oameni care mi-au influențat această călătorie ca sportiv de performanță și dezvoltarea mea ca om într-un mod extrem de pozitiv. Prima este Jelena Gencic, îmi place să-i spun mama mea din tenis. A decedat acum zece ani, dar ea a avut o influență extrem de mare asupra mea în teren și în afara lui".
„A fost un mentor adevărat. A lucrat în strânsă legătură cu părinții mei, care i-au dat spațiu și timp pe care l-a petrecut cu mine. Mergeam la ea acasă, e o poveste pe care am mai spus-o de multe ori, dar făceam diverse lucruri care să-mi construiască mintea ca om, dar și ca sportiv de performanță. Aveam 7 sau 8 ani și m-a pus să mă uit la casete unde erau înregistrate meciurile celor mai buni din lume la aceea vreme, atât la masculin, cât și la feminin. Mă trata ca pe un om matur și spunea că nu e niciodată prea devreme să începi să gândești ca un sportiv de performanță".
Dincolo de tenis, Jelena Gencic i-a deschis ochii și spre alte domenii: „Apoi m-a învățat importanța relaxării, a ascultatului de muzică clasică, a cititului de poezie, a cântatului, a respiratului conștient. A fost una dintre persoanele cu cel mai mare impact asupra vieții mele. A văzut ceva în mine, am învățat totul de la ea. Aflasem despre Monica Seles, iar Jelena m-a făcut să gândesc așa: Vrei o Coca-Cola? Monica Seles nu bea Coca-Cola. Vrei un hamburger? Monica Seles nu mănâncă fast food", a povestit Novak.
„M-a pregătit pentru viață. Canalizarea mea spre abordarea holistică, atenția pentru ceea ce mănânc, cum dorm, cum să mă recuperez după efort, cum îmi întâmpin propriile gânduri, toate acestea le-am găsit la ea", a descris Novak Djokovic.
„Încrederea despre care am vorbit la festivitatea de premiere a venit de la părinții mie, de la Jelena Gencic, de la Niki Pilic, el a fost tatăl meu din tenis. Unul dintre cei mai persistenți și pasionați oameni pe care i-am întâlnit. Am fost foarte norocos pentru că i-am întâlnit pe acești doi oameni"
„M-a învățat să ascult muzică clasică, Mozart, Bach, Vivaldi. Îmi citea poeme de Pușkin. Și mi-a arătat videouri ale campionilor: reverul lui Agassi, serviciul lui Sampras, voleul lui Rafter sau Edberg, dreapta și plonjoanele lui Becker, cele pe care nu am învățat niciodată să le fac", a explicat el zâmbind.
Care este însă jucătorul care i-a marcat evoluția în timp, în acei ani de acumulare? „Gustavo Kuerten. Cel mai carismatic, cel mai iubit. De aceea, când am câștigat, în fine, Roland Garros-ul în 2016, i-am cerut permisiunea să sărbătoresc așa cum o făcuse el: desenând o inimă uriașă pe zgură".
Îndoiala de la început
Dar au exitat și momente destule în care Novak a pierdut această încredere, unul dintre ele a fost chiar la începutul drumului care i-a adus 23 de trofee de Mare Șlem.
„Am avut o fundație solidă, dar țin minte că după ce am câștigat primul meu trofeu de Mare Șlem în 2008 și apoi timp de trei ani nu am mai câștigat vreunul, timp în care am pierdut semifinale, finale, cele mai multe împotriva lui Nadal sau Federer. Atunci chiar m-am îndoit de forțele mele. Pentru că ajungeam extrem de aproape și mă împiedicam la ultimul gard. Cu cât ai mai multe căzături, cu atât de îndoiești mai mult de tine.
Djokovic a câștigat primul trofeu de Mare Șlem în 2008, la Melbourne, următorul venind apoi în 2011 la Australian Open. Sârbul are zece trofee la Australian Open, trei la Roland Garros, șapte la Wimbledon și trei la US Open.
