VIDEO EXCLUSIV Cu Horia în jurul lumii » Tecău își dezvăluie secretele: totul despre călătoriile lungi dintr-un sezon, schimbările de fus orar, problemele de adaptare și locurile pe care visează să le vadă

Viața de jucător de tenis pare sclipitoare: călătorii aproape în fiecare săptămână, soare mai tot timpul anului, cunoașterea unor noi culturi. Realitatea este însă alta, între antrenamente, meciuri, obligații promoționale nu mai rămâne prea mult timp de explorat. Horia Tecău, care a început anul 2019 la Doha și l-a încheiat la Londra, trecând prin Auckland, Melbourne, Sofia, Rotterdam, Dubai, Indian Wells, Miami, Piatra Neamț, Monte Carlo, Barcelona, Madrid, Roma, Paris, Londra, Washington, Montreal, Cincinnati, New York, Zhuhai, Tokyo, Shanghai, Stockholm, Basel și Paris, a explicat care sunt provocările vieții de jucător profesionist.

- Horia, cum e cu schimbarea de fus orar, cum negociați aceste schimbări?
- De multe ori nu ne dăm seama, dar suntem mai obosiți, corpul reacționează altfel, trebuie să ne cunoaștem foarte bine. Când călătorim în America, Australia sau Asia trebuie să avem răbdare cu noi, să o luăm treptat cu totul, cu antrenamentul fizic, cu tenisul, cu odihna. Nu poți să călătorești atât, schimbând fusul orar și apoi să intri direct în antrenamente, chiar dacă la nivel mental tu vrei să o faci. Trebuie să fii conștient că lucrurile diferă atunci când ajungi pe alt continent.

- Ai știut de la început ce e de făcut ca să treci peste aceste lucruri?
- Le înveți trecând prin ele și făcând greșeli. Dacă intri prea repede în antrenamente solicitante, atunci intervin mici accidentări sau disconfort. Cu înaintarea în vârstă simți mai mult oboseala, mai ales pe final an de an, când trecem din SUA în China și apoi iar în Europa. Depășim totul cumva, eu și Juls ne ajutăm unul pe altul. Trebuie să facem trecerile acestea inteligent, nu să ne ia valul și să greșim.

- Poți să dai un exemplu în care ai dat vina pe această schimbare de fus?
- Se întâmplă, când schimbi fusul orar te trezești foarte devreme, mai ales în China și când revenim în Europa. Ne antrenăm la 8-9 dimineața pentru că suntem fresh, dar nu e prea bine pentru că meciurile sunt de obicei după-amiaza, iar condițiile de joc diferă.

„E nevoie de cafea”

- În ce sens?
- Trebuie să-și reglezi tensiunea la racordaj într-un anumit fel, reperele sunt unele, soarele vine într-un anumit fel, te simți confortabil. Apoi, când joci la ora trei, sunt cu 5-6 grade mai mult, cea ce face ca mingea să zboare mai mult, să ai nevoie de o altă tensiune la racordaj. Ni s-a întâmplat să fim puși în program la șapte seara, când noi eram deja adormiți, nu ne-am forțat să respectăm orele la care se joacă meciurile. La un turneu încercăm să ajungem cu 4-5 zile înainte și ne antrenăm și în nocturnă, și la 12, și la 4, cu soarele deasupra, ne antrenăm în toate condițiile ca să știm ce repere ne luăm. Sunt detalii care contează, pe care le înveți trecând prin ele și poate pierzând unele meciuri din această cauză.

- De unde e mai greu să te întorci în Europa, din America, Asia sau Australia?
- De oriunde. De obicei, când merg în acea direcție, mă trezesc mai de dimineață, sunt fresh, apoi după-amiaza intervine oboseala, dorm bine. Când revii, e exact pe dos ca stare. Trebuie să te antrenezi și ești un pic mai adormit, nu te odihnești chiar bine, parcă te miști automat. Când ajung la Stockholm din Shanghai, pentru a duce la capăt de antrenament e nevoie de cafea. E important când ajungi într-un loc cu diferență de fus orar să respecți orele de odihnă și de masă, așa te adaptezi cel mai repede.
Zborul nu e o problemă

- Cum faci față zborurilor lungi?
- Pentru cele peste Ocean trebuie să investesc într-un bilet la business, altfel ajung împachetat acolo, trei zile nu sunt bun de nimic apoi. Când urc în avion e totul OK, pot să citesc, mă uit la un film, mai vorbesc atunci când sunt cu cineva, timpul trece repede. În aeroport e mai greu: stat la check-in, la cozi, se mai pierde un bagaj... Detaliile de pe lângă zburat sunt mai greoaie. Zborul în sine nu mă deranjează.

- În fiecare an reveniți la aceleași turnee, n-ați mai adăugat vreo destinație nouă?
- Cunoaștem turneele unde ne simțim bine și din punct de vedere al atmosferei, și al condițiilor. Câteodată mai alternăm, săptămâna de Tokyo-Beijing sau pe cea de Viena-Basel, dar știm că săptămâna de Acapulco-Dubai, jucăm Dubai. Sunt unele clare, sunt unele la care așteptăm și luăm decizia de a merge în ultima clipă. Nu simțim nevoia să schimbăm programul, ne-am făcut un pattern de turnee, și la ele cunoaștem detaliile de care vorbeam.

- Vreun loc nou anul acesta?
- S-a întâmplat anul acesta să merg la Zhuhai, era totul nou, mi se părea wow, n-am mai trăit de mult experiența aceasta, să ajung să mă întreb unde să-mi racordez rachetele.

- E vreun turneu din an pe care-l aștepți cu mai multă plăcere?
- Monte Carlo e frumos, Indian Wells, US Open, avem un circuit frumos, în orașe mari. După ce jucăm ani de zile în același loc, ne facem şi prieteni în fiecare dintre ele, care vin să ne urmărească an de an. Asta îți dă un sentiment de acasă, cunoști locul, lumea, echipele care lucrează pentru turneu sunt aceleași. Sunt și turnee pe care nu le-am jucat, care nu ar fi niciodată în programul competițional, dar poate sunt locuri unde aș vrea să merg să joc și poate în ultimul an de activitate schimbăm un pic traseul să vedem cum e și acolo.

Echipa care-l ajută din 2009

- Ai un astfel de turneu în gând?
- Da, America de Sud, unde nu am jucat de mult. Nu am mai ajuns din 2010, Buenos Aires, Chile, Ecuador, e altă cultură, altă experiență. Noi le alegem în primul rând după condiții, dar și pentru vibe.

- Sunt locuri pe care ai dori să le vezi și ca simplu turist?
- Vreau să vizitez Noua Zeelandă, Australia. Chiar dacă prind câteva zile libere când avem turnee acolo, nu am timp să vizitez. Reușim să adunăm doar câteva pastile de turism, însă mi-aș dori să văd mai mult anumite zone. În fiecare an spun că o să rămân câteva zile, însă mereu mâ gândesc că urmează Rotterdam, care e în sală și iau decizia să plec.

- De partea organizatorică, bilete de avion, te ocupi singur?
- Nu, am o agenție de turism care lucrează cu mulți jucători, le dau mesaj unde vreau să zbor și ei îmi oferă variante. Sunt foarte rapizi, disponibili la orice oră din zi sau din noapte, au ajuns la nivelul la care îți urmăresc meciurile și îmi cunosc programul și, dacă am pierdut, sunt în stand-by ca să vină mesajul de la ei. Am aceeași echipă din 2009, mă salvează de mult timp pierdut și ca preț mereu găsesc oferte bune.

„Am încercat de două ori să văd câți kilometri adun într-un an, însă am renunțat pentru că m-am plictisit de calculat. N-am trecut de luna aprilie. Multe zboruri, ore petrecute în aer. Marea provocare e să joci mai puțin, dar să fii la fel de eficient"
Horia Tecău

2 turneea câștigat Horia Tecău în acest an, la Madrid și la Basel, ajungând la un total în carieră de 37

26 de turneea jucat românul în acest sezon

Preferințele lui Horia Tecău 

Un loc din lume unde își dorește să meargă

Cape Town: "Am copilărit cu un coleg de cameră din Africa de Sud, în anii mei de antrenat prin America. Tot apartamentul era tapetat cu poze: Table Mountain, plaje și așa mai departe. L-am văzut de atâtea ori încât îmi ziceam că trebuie să mă duc să le văd. E mereu pe lista scurtă de locuri unde vreau să ajung"

Curacao: "Insula aceasta din Caraibe de unde e Juls e și ea pe listă. De fiecare dată trebuie să explice de unde vine el, pentru că nimeni nu știe se află pe Glob"

Un loc din lume în care a fost și vrea să se întoarcă

Mexic: "Jucam foarte multe challenger-uri, erau foarte bine organizate, în locuri frumoase, cluburi de tenis superbe cu sală de fitness, piscină. Țin minte că în anii aceia nimeni nu avea echipă cu el, era altă atmosferă, stăteam mult mai mult unii cu alți. Acum se stă foarte mult în echipă! Știam că se termină ziua, meciuri, antrenamente, și seara eram toți la restaurant și povesteam. Cu jucătorii cu care am trecut prin aceea perioadă, cu ei am rămas cei mai buni prieteni, cum ar fi Soares, Kubot, Juls, Monroe, Sela. Era altă comunicare între noi. O țară frumoasă și accesibilă"

Acapulco: "Aici am câștigat primul meu turneu ATP 500, cu Victor Hănescu. Un turneu frumos, pe plajă, într-un resort. Coborai din hotel direct pe teren și aveau o petrecere frumoasă. E un turneu unde mi-e dor să mă întorc să joc. E în aceeași săptămână cu Dubai, dar de obicei dacă mergi la un turneu și aduni victorii, te întorci acolo, nu încerci să schimbi"

Locul favorit din România

Munții Piatra Craiului: "Între această zonă și Bucegi, e un loc unde-mi place să merg când am câteva zile libere, în natură, liniște, îmi place să urc pe munte. Avem câteva locuri superbe în aceea zonă și eu am văzut doar o mică parte. Când am puțin timp îmi doresc să mă întorc într-un loc care-mi place, dar să văd și ceva nou. E o zonă în care am fost de multe ori"

Zona din România în care vrea să ajungă

Bucovina: "Mereu spun că-mi iau mai multe zile libere și plec într-acolo, dar e mai greu cu antrenamente și restul. Până la urmă o să ajung și acolo"

"Trebuie să avem mai multă grijă de natură"

Din cauza unei accidentări, în 2019 Horia a avut mai mult timp pentru el și pentru drumeții în România. "Problema de al picior m-a limitat la joc, nu la mers. Pot să urc liniștit pe munte. Am simțit mai multă nevoie de stat în natură, liniște", a spus el. Are și un mesaj pentru cei care nu respectă mediul înconjurător. "Am ajuns în zone superbe, cu păduri, cu creste pline și de fapt nu vezi că pe partea cealaltă a versantului e defrișat totul. E trist, se pierde viața sălbatică. Cred că nu se vorbește suficient de acest aspect, e o problemă reală, toată lumea știe de ea, dar nu se face nimic. Tuturor ne place să mergem la munte și să ne bucurăm de un traseu sau de o urcare pe munte. Trebuie să avem mai multă grijă de natură!", a întărit Tecău.

Victorie din tenis versus cucerirea unui vârf

Horia spune că pasiunea pentru drumeții o are de când era mic și mergea cu părinții. Redescoperită, această plăcere s-a transformat de-a lungul timpului, iar anul acesta a ajuns și pe vârful Moldoveanu, 2.544 m , cel mai înalt din România. Se compară cumva sentimentul prin care treci după o victorie pe terenul de tenis cu cel după cucerirea unui vârf? "E o altfel de călătorie. Când urci pe munte, ai mult timp cu tine, îți așezi gândurile, vezi lucrurile mai clar. Când ești la nivel de escaladat, ai alte provocări acolo, învingi niște lucruri din tine. Eu am fost în niște plimbări. Sunt mai mult de încărcare emoțională", a explicat Horia.

Rezistă și în oraș

Chiar dacă iubește foarte mult natura, Horia spune că nu are probleme atunci când ajunge într-un oraș aglomerat. "Mă adaptez și orașului, și naturii, dar dacă aș avea opțiunea să aleg, aleg natura, rezonez mult mai mult cu ea. Dar trăiesc în oraș, călătoresc în orașe mari, îmi place să stau acolo. Dacă aș avea mai mult timp liber, aș căuta să-l petrec în natură, însă activitatea mea mă constrânge să stau în oraș. E bine pentru toată lumea să aibă un echilibru între ele. Și în oraș poți încerca să-ți creezi viața în termenii tăi, e un pic mai greu, dar se poate. Să nu spunem acum că din cauza orașului suntem stresați, pentru că există metode de a găsi echilibrul", a detaliat jucătorul în vârstă de 34 de ani.