Articol de Cristian Coman - Publicat joi, 24 ianuarie 2019 13:03
A fost odată un ministru al Educației care a propus reducerea orelor obligatorii de Educație Fizică. Apoi a spus că mai bine le face facultative și mai multe, iar copiii vor fi sportivii anului, faza pe școală. Ministrul a mai realizat câteva strategii, o lege, tot pentru Educație, și apoi nu a mai fost ministru. S-a odihnit în Marele Partid și iar a venit vremea să fie ministru. Și nu am încălecat pe-o șa, pentru că povestea se desfășoară și în zilele noastre, până la adânci bătrâneți. Ale copiilor.
Așa reveniri ale ministrului, nici Simona Halep după afecțiuni medicale nu ar fi putut realiza.
Ministru în perioada 28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003
Ministru în perioada 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009
Ministru în perioada 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012
Ministru din 16 noiembrie 2018 până în prezent și mai mult decât atât.
Cu ce idei revoluționare poate veni un ministru în al patrulea mandat? Nu subestimați capacitatea creatoare. Enumăr câteva dintre ele, în traducere liberă de limba de lemn. Pentru că ideile se înșiră precum mărgelele.
Vacanța de iarnă a elevilor este foarte lungă și pușlamalele alea mici care iau gripă unul de la altul uită tot în trei săptămâni.
Soluția pentru combaterea depopulării universităților (prea puțini iau BAC-ul, și mai puțini vor studii universitare) este importul de studenți străini, care plătesc și taxe.
3700 de grădinițe vor aduna ca un magnet copiii lăsați nesupravegheați în fața televizoarelor, tabletelor, smatphonurilor.
Și – atenție! – în scurta perioadă a celui de-al patrulea mandat, noul și vechiul ministru spune că ar fi bine ca elevul de clasa I să poată fi lăsat repetent.
Repetent la ce, doamnă, la bastonașe? (Căci ministrul este o doamnă.)
Doamna ministru are reacția judecătorilor care eliberează pe cei care abuzează sexual copiii de 10 ani: „faptul că fata n-a reclamat familiei e un semn că ea a consimțit să facă sex.”
Adaptare la învățământ: Nu au învățat nimic, să plece acasă, ce dacă au ȘASE ANI? E vina lor.
Metodele de predare din perioada inchiziției și lipsa de empatie cronică a unor pedagogi îi face să nu depășească granița atenție-neatenție a vlăstarelor de șase ani. Și atunci, în loc să pregătești învățătorii, nu mai bine le obligi pe „loaze” să repete bastonașele? În epoca internetului și a vitezei de comunicare, doamna ministru caută soluția „fără parte de carte”.
Dacă măcar consilierii ministrului Educației ar avea un pic de deschidere ar constata că Finlanda – exemplul mondial de educație – a găsit calea spre performanță valorificând tocmai potențialul de atenție, și mai ales de neatenție al unui copil. Un copil neatent – pentru că nu reușim să ajungem la zona lui de interes – poate fi mai creativ chiar decât ministrul însuși.
Dacă frații lor mai mari din România nu au mai făcut educație fizică, poate cei mici să bată mai mult mingea, dacă tot repetă clasa I.
Doamna ministru a revenit asupra declarației, după ce a văzut un tsunami de reacții. „Eu am pus doar o întrebare, trebuie să combatem analfabetismul funcțional”.
Noul și vechiul sunt întrupate în doamna Ecaterina Andronescu.
Noul și vechiul ministru a primit în 2002 Steaua României în grad de Cavaler.
Doamna Andronescu spune că elevii au nevoie de modele. Oare modelul de care au nevoie „cărătorii de ghiozdane și teme” este Ecaterina Andronescu?
Înainte de final, atrag atenția consilierilor doamnei ministru că aștia mici intră iar în vacanță, aceea intersemestrială, între 2 și 10 februarie.
Iar vacanță? De ce nu propuneți un test grilă la domiciliu?
Verdict înainte de play-off: „La ce calitate avem, nu avem voie să pierdem vreun meci!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
