Începe revoluția! Cum vor Jocurile Olimpice să elimine controversele de la punctare? Mai puțin oameni, mai mult AI

Dabouis, de naționalitate franceză, a acordat perechii Fournier Beaudry-Cizeron o notă cu aproape opt puncte mai mare decât cel al triplilor campioni mondiali și medaliați cu aur, americanii Chock și Bates.

Șapte dintre cei nouă arbitri le-au acordat lui Chock și Bates note de peste 132 de puncte, iar Dabouis le-a oferit 129,74 – cel mai mic punctaj dintre toți. Pentru Fournier Beaudry și Cizeron, care au evoluat după americani, ea a acordat 137,45, al doilea cel mai mare punctaj total din toși cei nouă arbitri, scrie BBC Sport.

Datorită sistemului de notare din patinajul artistic, punctajul ei pentru Chock și Bates nu a fost luat în calcul – cea mai mare și cea mai mică notă dintre cele nouă fiind eliminate –, dar a contat pentru Fournier Beaudry și Cizeron, contribuind la plasarea lor pe prima treaptă a podiumului.

Până sâmbătă, aproape 18.500 de persoane semnaseră o petiție pe Change.org, cerând Uniunii Internaționale de Patinaj (ISU) și Comitetului Internațional Olimpic (CIO) să investigheze arbitrajul de la dans. Madison Chock a pus și ea la îndoială rezultatul, în mod public.

Imediat după ceremonia de decernare a medaliilor de miercuri seară, ea a declarat: „Am avut cele mai bune evoluții ale noastre, toate cele patru programe, inclusiv cel din proba pe echipe, au fost impecabile. Suntem mulțumiți de cum am patinat; restul nu depinde de noi.”

Însă mai târziu Chock a adăugat. „De fiecare dată când publicul rămâne în ceață în privința rezultatelor, se aduce un deserviciu sportului nostru,” a afirmat sportiva în vârstă de 33 de ani. „Oamenii trebuie să înțeleagă pentru ce aplaudă și să aibă încredere în sportul pe care îl susțin”. Federația Internațională de Patinaj a luat apărarea arbitrilor, spunând că diferența de punctaj e firească și că totul a fost corect.

Acesta nu este însă un incident singular, diverse controverse legate de arbitraj strecurându-se la multe dintre numeroasele competiții internaționale de top. De multe ori, patinatorii rămân cu întrebarea: „Dar unde am greșit?”, deși prima lor senzație este că evoluția lor merita o răsplată superioară celei primite.

După o nedreptate suferită la Grand Prix-ul de la Nagoya, în 2025, canadianca Piper Giller, medaliată cu bronz la dans la JO alături de partenerul ei, Paul Poirier„ a postat pe rețelele de socializare: „Sportul are propriul set de adevăruri, iar acele adevăruri sunt diminuate și manipulate de oameni cu planuri ascunse.” Patinatoarea a etichetat în mesajul său federația internațională.

Francezul Guillaume Cizeron: „Se fac tot felul de jocuri bizare care distrug proba de dans”

De altfel, toate cele trei cupluri medaliate la Milano au criticat ISU și arbitrii în ultimele luni. În noiembrie, Cizeron a spus că nu este mulțumit de nota primită pentru dansul ritmic la un eveniment Grand Prix din Finlanda. „Văd niște jocuri ciudate care distrug dansul pe gheață,” a spus el.

Desigur, scrie BBC, în orice sport unde rezultatele sunt determinate de arbitri, nu de factori obiectivi – goluri marcate sau cine trece primul linia de finiș – vor exista întotdeauna diferențe de opinie. Când aceste diferențe de opinie se manifestă între experți, atunci avem cu adevărat o problemă.

Reprezentanții ISU știu că patinajul artistic nu este perfect și vor să introducă modificări semnificative începând cu sezonul 2026-2027, ceea ce înseamnă că Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina 2026 vor fi ultimele cu actualul sistem de arbitraj.

Această transformare face parte din strategia „ISU Vision 2030”, care-și propune să revizuiască sistemul de notare pentru a face deciziile mai ușor de înțeles și mai puțin vulnerabile în fața criticilor.

În centrul acestei reforme a ISU se află inteligența artificială

În ultimii doi ani, ISU a testat un sistem format din șase camere de înaltă rezoluție, amplasate în jurul patinoarului în timpul competițiilor. Aceste camere folosesc AI pentru a urmări mișcările patinatorilor și pentru a analiza în timp real elemente tehnice - rotația săriturilor, înălțimea, distanța parcursă, muchia folosită la desprindere și pozițiile din piruete.

Astfel, tehnologia permite luarea unor decizii într-o fracțiune de secundă, analizând detalii pe care ochiul uman nu le poate sesiza cu aceeași precizie.

Colin Smith, directorul general al ISU, a declarat că obiectivul inițial este utilizarea datelor pentru a sprijini arbitrii, urmând ca, ulterior, tehnologia să fie integrată direct în sistemul de punctaj. Sistemul va fi implementat mai întâi în probele individuale, iar dacă se va dovedi viabil, va fi extins și la proba de dans, care este mai subiectivă din cauza accentului pus pe creativitate.

„Arbitrii se vor putea concentra pe partea artistică, pe elementul uman, în timp ce sistemul computerizat va analiza aspectele tehnice, cele clare și măsurabile”, a explicat Smith pentru Reuters.

Metoda actuală de notare a fost introdusă după un alt scandal, cel de la JO din 2002 de la Salt Lake City. Atunci, canadienilor Jamie Sale și David Pelletier li s-a luat inițial aurul de la gât, deoarece unul dintre arbitri i-a preferat pe rivalii lor, un cuplu rus. Ulterior, Sale și Pelletier au primit și ei medalia de aur, la egalitate cu perechea rusă.

Discuții au apărut și la masculin, unde americanul Ilia Malinin, cel care vineri seară a ratat podiumul olimpic, deși era favorit după programul scurt, obține constant punctaje mai mari decât rivalul său japonez, Yuma Kagiyama. Acest lucru se datorează parțial notelor tehnice foarte ridicate pe care Malinin le primește pentru elementele dificile pe care le încearcă, ceea ce îi garantează aproape sigur victoria, chiar dacă execuția nu este perfectă, explică BBC Sport.

Cum se punctează în prezent - totul e complicat pentru privitorul de rând

La Milano-Cortina 2026, sistemul include specialiști tehnici care identifică în timp real elementele executate de patinator și gradul lor de dificultate. Juriul compus din nouă arbitri, selectați dintr-un grup mai larg de 13, se concentrează pe notarea valorii fiecărui element din program.

Fiecare element obligatoriu are o valoare de bază. În timpul programului, arbitrii acordă o notă de execuție pe o scară de la -5 la +5 pentru fiecare element. Cea mai mare și cea mai mică dintre cele nouă note se anulează, iar media celorlalte șapte reprezintă nota pentru elementul respectiv.

La final, notele tuturor elementelor se adună, astfel rezultând punctajul tehnic. Separat, se acordă notele pentru componentele programului. Arbitrii acordă puncte pe o scară de la 0,25 la 10 pentru a evalua prezentarea generală. Scorul final se calculează adunând punctajul tehnic cu cel pentru componentele artistice și scăzând penalizările pentru greșeli.