Articol de GSP - Publicat duminica, 03 august 2008 00:00
M-am temut intotdeauna de Steaua cu Radoi in teren. Ani de zile mi-am dorit sa se transfere in strainatate. Nu ma interesa la ce echipa, ruseasca, uzbeka sau italiana. Plecat sa fi fost.
Insa de la o vreme incoace a inceput sa imi para rau pentru el. Steaua cu Mirel Radoi imi inspira aceeasi teama, dar am inceput sa am sentimentul unei mai ratari. Ziarele publicau acum cateva saptamani istoria unui olimpic la matematica ajuns borfas in Italia. M-a durut sufletul, mi-am imaginat ce ar fi putut ajunge baiatul ala.
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Steaua e un mare club, performantele sunt acolo si e o mare cinste sa joci, daramite sa fii liderul acestei echipe atatia ani de zile. Insa anii 86-88 sunt departe, iar Steaua se bucura acum daca se califica in grupele CL. Radoi poate mai mult, mult mai mult. In Romania a incercat 8 ani, a impins practic de la spate o generatie de stelisti. Si-a facut datoria, e vremea sa se duca printre ai lui: Kaka, Ronaldihno, Toti sau Ibrahimovici.
Iar printre ai lui inseama in zilele noastre Inter Milano. Nu e nici o surpriza, e firsc si logic. Ilogic si nefiresc a fost orbul marilor cluburi europene atata amar de vreme. Dar se pare ca in sfarsit cineva s-a trezit. De fapt nu cineva, s-a trezit Murihno. Dupa ce a dormit un an in Portugalia, i s-o fi limpezit mintea.
Radoi trebuie deci sa plece. Pentru el, pentru ideea de performanta. Nu pentru bani, Gigi Becali nu a inteles, ca de obicei, nimic. Dar daca asta i se pare motivul pentru care trebuie lasat sa plece, e bine si asa.
Eu ii tin pumnii si o fac din toata inima.
Îl recunoști? Fostul număr 1 ATP, nomad în Munții Atlas: „Casa noastră - mama natură”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
