)
Articol de Narcis Drejan - Publicat luni, 09 martie 2026, 09:55 / Actualizat luni, 09 martie 2026 09:56
Prin spiritul și dorința incredibilă de a munci, Mirel Rădoi este modelul de antrenor tânăr pe care ai vrea să-l vezi în tot fotbalul românesc. Craiova îl regretă și azi, ba chiar aș zice că-l așteaptă, iar mutarea la FCSB poate fi o altă poveste încâlcită de la noi.
La Craiova nu prea sunt regretați antrenorii și cam așa a fost mereu, asta nu înseamnă că n-au fost respectați, cu excepția lui Lăcătuș. În Bănie, tehnicienii vin, pleacă și de multe ori rămân doar niște nume pe o listă de palmares.
Acolo nu se face cult pentru bancă, pentru scheme sau pentru discursuri tactice, pentru că la Craiova se cer rezultate, se cere spiritul alb-albastru, se cere luptă. Iar dacă stai de vorbă cu oamenii din tribunele „Științei”, vei observa repede un lucru, ei nu prea vorbesc despre antrenori.
Puține nume, rezultate mari
Constantin Cernăianu, de numele căruia se leagă primul titlu din istoria clubului, e unul dintre ei. Constantin Oțet, omul care a pregătit Craiova Maxima, echipa care a făcut Europa să pronunțe numele orașului de pe Jiu cu respect, Sorin Cîrțu, autorul ultimului event, unul dintre acele momente în care istoria parcă s-a oprit puțin în loc pentru alb-albaștri și Emil Săndoi, omul care a venit de fiecare dată când clubul avea nevoie de cineva care să-l țină în viață, să-l scoată dintr-un moment dificil. Sunt puține repere într-un loc unde memoria nu se acordă ușor.
De aceea e interesant că, în ultimii ani, printre aceste nume a început să se strecoare și altul: Mirel Rădoi. Și nu pentru trofee sau pentru un palmares spectaculos. E adevărat că a dus echipa din nou în Europa, nu s-a făcut de râs.
Ce a făcut Rădoi la Craiova e mai greu de explicat într-o statistică. Pentru acel sentiment că echipa avea din nou o identitate, că pe bancă stătea cineva care înțelegea exact ce cere publicul din Bănie.
Rădoi a adus la Craiova acea răutate oltenească pe care suporterii o recunosc imediat. O stare de spirit care se transmite de pe bancă în teren, e energia care face echipa să nu cedeze, chiar și atunci când lucrurile nu merg prea bine.
De asta, chiar și astăzi, dacă vorbești cu suporteri ai „Științei”, mai auzi o frază spusă aproape instinctiv: „Rădoi ar mai trebui să vină!”. Au mai fost, în istoria recentă a Craiovei, antrenori care au lăsat o amintire frumoasă.
Gheorghe Mulțescu, de exemplu, pentru acel „fotbal șampanie” care făcea tribunele să se ridice în picioare și să plece acasă cu zâmbetul pe buze. Dar cazul lui Rădoi e diferit, el a avut altceva, nerv și orgoliu made in Oltenia. Sentimentul că echipa joacă pentru ceva mai mult decât 3 puncte.
La FCSB reușește dacă tace Gigi
Gigi Becali a anunțat că Mirel Rădoi va prelua echipa începând de marți, adică de mâine, pentru două luni și jumătate. O revenire care pare mai degrabă un gest de ajutor decât o mutare clasică de antrenor.
Patronul spune că Rădoi vine fără să ceară bani, că va lucra până în vară și abia apoi vor discuta despre un contract. Va veni cu băiatul lui, Denis, în rol de analist, și cu doi antrenori secunzi. Va avea, cel puțin în teorie, libertatea de a face ce consideră că este necesar pentru echipă.
Dar la FCSB există întotdeauna o întrebare care plutește deasupra băncii tehnice: cât de mult poate, de fapt, un antrenor să decidă singur? Pentru că relația cu patronul a fost de multe ori mai complicată decât adversarii din teren. Iar Rădoi știe asta mai bine decât mulți alții, o știe de când juca și-l avea patron pe Becali, dar mai ales acum 11 ani, în 2015, într-un mandat scurt, care s-a încheiat după un conflict cu Gigi și după ratarea calificării într-o grupă europeană.
Paradoxal, în 2023, Rădoi spunea că nu ar mai vrea să lucreze cu Becali și totuși, uneori fotbalul are felul lui ciudat de a întoarce oamenii în același loc. Mirel Rădoi se întoarce acum pentru prietenie, poate pentru orgoliu, poate pentru dorința de a demonstra că lucrurile pot merge altfel, că în acești 11 ani a învățat, s-a maturizat.
Eu cred că poate reuși lejer, la ce lot are, doar să plece Becali 3-4 luni la Muntele Sfânt, să se roage, să nu aibă telefon la îndemână, să nu se audă obsesiv salutul de la TV: „Bună seara, domnu’ Becali!”
Iar la Craiova, undeva în peluză, probabil că vor exista oameni care vor urmări această poveste cu un amestec de curiozitate și nostalgie. Pentru că, într-un oraș unde antrenorii sunt rareori regretați, Mirel Rădoi rămâne unul dintre puținii pe care suporterii încă îi așteaptă.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
){kind=small}
