CORESPONDENȚĂ GSP DIN SUA Legea din SUA veche de 70 de ani care îi șochează pe europeni

Am plecat din Los Angeles spre San Francisco undeva seara, cu rezervorul aproape gol. Ne-am făcut planul să ieșim repede din Orașul Îngerilor pentru a nu prinde aglomerație și pentru a alimenta undeva pe autostradă.

Ne așteptam ca, așa cum e în Europa, peste 10-15 kilometri să vedem clasicul semn cu o benzinărie și un restaurant tip OMV sau Autogrill.

Am condus 20 de mile. Apoi 30. Pe marginea drumului, niciun semn de benzinărie. Din când în când, câte o parcare publică unde scrie „Rest Area”.

Doar că acolo surpriză: găsești doar toalete, câteva mese de picnic și, dacă ai noroc, un automat de Pepsi. Nicio pompă de benzină, niciun sandviș cald, niciun magazin.

Legea din 1956 care a schimbat harta Americii

Pentru un european, pare o eroare de planificare. Pentru americani, este efectul unei legi federale, bazată pe un principiu comercial, dar complet bizar pentru restul lumii: „Vrem să protejăm afacerile locale”.

Totul a început în anul 1956, când președintele Dwight D. Eisenhower a semnat Federal-Aid Highway Act, legea care a finanțat crearea uriașului sistem de autostrăzi interstatale (Interstate Highway System).

În textul acestei legi, Congresul american a introdus o clauză extrem de strictă: este interzisă orice formă de comerț privat în spațiile de servicii de pe terenul autostrăzilor finanțate de statul federal.

78.680 de kilometrieste lungimea totală a autostrăzilor din SUA, adică de două ori înconjurul Pământului pe la Ecuator

Decizie împotriva falimentului

Motivul? Guvernul de la Washington s-a temut că, dacă marile corporații ar fi primit monopolul asupra spațiilor de servicii direct pe autostradă, micile orașe prin care treceau vechile drumuri naționale ar fi fost complet ruinate. Fără șoferii care să intre în comunități pentru benzină și mâncare, mii de moteluri, restaurante de familie și benzinării locale ar fi dat faliment peste noapte.

Astfel, statul a decis: pe autostradă vor fi doar parcări și toalete. Pentru benzinării și restaurante, șoferii trebuie să părăsească autostrada.

+29 FOTO

Cum s-a adaptat capitalismul: Panourile albastre

Această interdicție a dat naștere unui fenomen specific Americii. În loc să ai o zonă de servicii integrată, în SUA ai faimoasele panouri albastre cu logo-uri pe care le vezi înainte de fiecare nod rutier.

Cu 2-3 mile înainte de ieșire, panoul albastru îți spune exact ce branduri te așteaptă jos: GAS (Shell, Chevron), FOOD (McDonald's, Wendy's, Subway) sau LODGING (Motel 6, Holiday Inn).

Cobori rampa, ajungi la un drum secundar unde toate aceste afaceri sunt înghesuite una în alta și consumi acolo, plătind taxe comunității locale.

Excepțiile care confirmă regula

Există două mari excepții de la această lege.

Autostrăzile precum New Jersey Turnpike, Pennsylvania Turnpike sau Ohio Turnpike au fost construite de statele respective înainte de legea federală din 1956.

Acestea au fost „păsuite” și au voie să aibă spații de servicii comerciale europene, numite adesea Service Plazas sau Travel Plazas.

De-a lungul anilor, au apărut uriașe centre private pentru TIR-uri (cum ar fi lanțurile Love's, Pilot sau Flying J). Acestea sunt tehnic situate în afara terenului federal al autostrăzii, dar sunt construite atât de aproape de rampele de ieșire încât par parte din ea.

Războiul dintre marile lanțuri și micile orașe

Deși au trecut decenii, această lege rămâne un subiect fierbinte.

Marile lanțuri de fast-food și benzinării fac periodic lobby în Congres pentru a elimina interdicția, argumentând că șoferii moderni vor confort, stații de încărcare pentru mașini electrice rapide și acces direct, fără să mai piardă timpul coborând de pe autostradă.

De cealaltă parte, asociațiile micilor comercianți și primarii orașelor de provincie luptă cu îndârjire pentru a păstra legea intactă.