Tehnologia care schimbă gazonul stadioanelor din România » Cum a trecut gazonul hibrid de pe Cluj Arena testul celor 4 zile de UNTOLD

Un test important pentru această suprafață a venit odată cu ediția din acest an a festivalului UNTOLD. Timp de patru zile, terenul de pe Cluj Arena a fost acoperit și supus unui nivel ridicat de solicitare, odată cu amplasarea scenei și a structurilor necesare desfășurării unuia dintre cele mai mari festivaluri din România.

După încheierea evenimentului și demontarea structurilor amplasate pe suprafața de joc, gazonul s-a menținut într-o stare foarte bună și este pregătit pentru competițiile de fotbal care urmează. Modul în care suprafața s-a prezentat după festival reprezintă un exemplu concret al rolului pe care tehnologia de hibridizare îl poate avea în rezistența unui teren sportiv supus unui nivel atât de ridicat de solicitare.

Calitatea suprafeței de joc a devenit o componentă esențială a infrastructurii unui stadion, iar tehnologia a schimbat inclusiv ceea ce numim, simplu, „gazon natural”.

Marile arene caută astăzi un echilibru dificil: senzația și caracteristicile ierbii naturale, dar cu o suprafață suficient de stabilă și rezistentă pentru ritmul fotbalului profesionist și pentru utilizările multiple ale unui stadion modern.

Aceasta este logica gazonului hibrid, o tehnologie prezentă deja pe unele dintre cele mai importante stadioane ale lumii și implementată și în România.

Gazon natural, dar „armat” în profunzime

În 2025, Gazon Luna a realizat hibridizarea suprafeței de joc de pe Cluj Arena, prin injectarea fibrelor sintetice în gazonul natural, tehnologie care contribuie la stabilitatea și rezistența suprafeței.

Un teren hibrid nu trebuie confundat cu unul sintetic. Suprafața rămâne preponderent naturală, însă în structura acesteia sunt introduse fibre artificiale care funcționează asemenea unei armături.

Fibrele sintetice sunt injectate vertical în teren, iar rădăcinile gazonului se dezvoltă și se întrepătrund în jurul lor. Rezultatul este o structură mai stabilă decât cea a unui gazon natural convențional, capabilă să facă față mai bine unui nivel ridicat de utilizare.

În timpul unui meci, terenul este supus permanent unor forțe considerabile. Sprinturile, frânările, schimbările bruște de direcție, alunecările și duelurile dintre jucători afectează stratul vegetal și pot destabiliza solul.

Pe un teren hibrid, fibrele sintetice ajută la menținerea structurii suprafeței chiar și în zonele supuse celui mai intens trafic. Pentru spectator, un gazon bun este cel care arată impecabil. Pentru un fotbalist, criteriile sunt mult mai complexe.

În același timp, administratorii arenelor au o altă problemă: numărul tot mai mare de ore în care suprafața este utilizată.

Un stadion modern nu mai găzduiește doar câteva zeci de meciuri într-un sezon. Antrenamentele, competițiile, concertele și alte evenimente de amploare, precum și perioadele scurte dintre două utilizări succesive pun presiune permanentă asupra gazonului.

Situația de pe Cluj Arena, după cele 4 zile de UNTOLD, arată concret cât de importantă poate deveni rezistența structurală a suprafeței atunci când stadionul este utilizat și pentru evenimente de asemenea amploare.

Cluj Arena, test important după patru zile de UNTOLD

De aici a apărut nevoia unor suprafețe care să combine calitățile gazonului natural cu o rezistență structurală superioară. Tehnologia de hibridizare este concepută pentru a crește stabilitatea suprafeței și capacitatea acesteia de a face față unui grad ridicat de utilizare.

Iar unul dintre cele mai relevante teste pentru gazonul de pe Cluj Arena nu a venit în timpul unui meci, ci în urma unui eveniment care a ținut suprafața de joc acoperită timp de 4 zile.

După UNTOLD, odată cu demontarea scenei și a structurilor amplasate pe teren, suprafața de joc s-a prezentat într-o stare foarte bună. În ciuda solicitării generate de amploarea evenimentului și a perioadei în care terenul a fost acoperit, gazonul și-a păstrat aspectul și integritatea și este pregătit pentru revenirea competițiilor de fotbal.

Pentru Gazon Luna, proiectul de pe Cluj Arena a reprezentat trecerea către o categorie diferită de lucrări: infrastructura destinată sportului profesionist la cel mai înalt nivel din România.

Lucrarea nu s-a limitat astfel la aspectul vizual al terenului. Cea mai importantă intervenție se află, practic, sub suprafața pe care o văd spectatorii. Fibrele sintetice consolidează zona radiculară și contribuie la păstrarea integrității terenului atunci când acesta este supus unui trafic intens.

Felul în care gazonul s-a comportat după UNTOLD oferă acum și un exemplu concret al beneficiilor acestei intervenții. După 4 zile de festival și după îndepărtarea infrastructurii temporare, terenul a rămas într-o condiție foarte bună, demonstrând avantajul unei suprafețe consolidate pentru stadioanele care găzduiesc atât competiții sportive, cât și evenimente majore.

Este și motivul pentru care un asemenea sistem trebuie privit ca o investiție pe termen lung în infrastructura stadionului, nu doar ca o metodă de a obține un gazon mai spectaculos vizual.

Hibridizarea nu elimină însă nevoia întreținerii. Gazonul continuă să fie viu și are nevoie de irigare, fertilizare, tundere, aerare și regenerare. Tehnologia nu înlocuiește aceste procese, ci le oferă o bază structurală mai solidă.

Experiența de după UNTOLD arată însă că, atunci când tehnologia de hibridizare este combinată cu o întreținere corespunzătoare, suprafața poate face față unor condiții de utilizare extrem de solicitante și poate reveni rapid la funcția sa principală: aceea de teren pentru fotbal profesionist.

Cluj Arena devine astfel nu doar un proiect de referință pentru Gazon Luna, ci și un exemplu concret despre modul în care tehnologia de hibridizare poate contribui la protejarea și rezistența suprafețelor sportive din România.