Articol de Justin Gafiuc - Publicat duminica, 08 iunie 2025 10:24 / Actualizat duminica, 08 iunie 2025 10:24
La Viena, România n-a fost nici cal, nici măgar! A rezultat o seară groaznică, deseori lamentabilă. Jucători inexistenți, reacție de catifea și un selecționer care fuge de răspunsul la o întrebare-cheie
De la Eminescu, Maiorescu, Porumbescu până la Șerban Cantacuzino, Enescu ori Slavici. România și-a luat lumină de la Viena. Capitala danubiană a însemnat un far pentru oamenii aceștia, care, hrăniți de calitatea unei citadele imperiale, au scris secvențe de istorie memorabile în materie de literatură, muzică și apartenență la lumea creștină.
Dacă oricare dintre ei ar fi văzut însă meciul disputat sâmbătă seara de echipa națională de fotbal în inima Europei, ar fi izbit de zid cu penelul, și-ar fi strivit vioara sub călcâie ori ar fi frânt pe genunchi sabia de pe front. În a treia sa apariție pe drumul spre Mondiale, reprezentativa în versiune iunie 2025 a arătat ca o struțo-cămilă, un animal-hibrid care nu știe încotro s-o apuce. O lipsă de identitate autodevorantă!
Austria ne-a ajutat: ne-a pus oglinda în față!
Lucescu visează frumos la o echipă capabilă să dea tonul, să dicteze ritmul. Să interpreteze înălțător „Balada” lui Porumbescu și „Rapsodia Română” a lui Enescu. Ori să rescrie „Luceafărul” sau, poate, măcar „Moara cu Noroc”. Cu ghetele, cu mingea, cu tatuajele, vorbind, firește, metaforic, spiritual!
În fapt, mental și la nivel de atitudine, nu putem să ne depășim stadiul de maneliști ori de poeți de cafenea. Austria, departe de a fi un balaur, n-a făcut decât să ne pună oglinda în față. Și am văzut ce ne e greu să acceptăm! Că asta ne e valoarea reală acum, a unei trupe care încă ciugulește din entuziasmul unui Euro cu o unică victorie, 3-0 Ucraina, dar șifonată grav când dă de Gakpo, De Bruyne sau Sabitzer.
Rațiu și-a pierdut mințile între Real și Barcelona. Ce farsă!
Pe „Ernst Happel”, am nimerit buturile abia prin minutul 70, la o lovitură liberă executată de Stanciu, am terminat prima repriză cu un deficit de 7-0 la șuturi pe poartă, iar media poziționării jucătorilor a arătat doar trei oameni plasați, fragil, în jumătatea adversă. Ba chiar unul singur, Bîrligea, după pauză. Versus opt austrieci instalați uzual în terenul nostru!
În traducere, am stat foarte jos, într-o postură de prizonierat asumat, iar de acolo n-am izbutit să ieșim deloc din pricina unei linii mediane paralizate, sufocate și a funcționării într-un contratimp realmente enervant.

Stanciu a prins o seară groaznică, zero! Răzvan Marin parcă nici n-a fost pe teren. Man a confirmat decizia lui Chivu de a-l trece pe bancă la Parma. Rațiu și-a pierdut mințile între Real Madrid și Barcelona, hai să terminăm odată cu vrăjelile astea de doi lei, că nu ne-am născut mâine!
Iar Drăguș a luat ochii prin agresivitate, dar una inutilă, fără continuări serioase, elementul cap de linie – cel mai slab procentaj la pase precise dintre titulari, 64% (9 din 14), al doilea la mingi pierdute (18), depășit numai de „amețeala” lui Rațiu (23)!!
Drăguș, omul cu mai multe minute la națională decât la club

Doar Horațiu Moldovan, cu o serie de parade minunate, și, parțial, Chiricheș au trecut clasa la Viena într-un meci pe care Lucescu l-a încheiat cu capul în pământ. Avea cum oare să facă însă mai mult?
Poate schimbări mai devreme! Poate abandonul ideii de a insista infertil cu un Drăguș exasperant și arogant, care a adunat în 2025 mai multe minute la națională (245) decât la club (220)! Poate mai draconic și mai ferm de pe bancă în momentele în care echipa a coborât centrul de greutate în peluza din spatele porții lui Moldovan, anunțând că-și ia jucăriile și pleacă acasă. Și acceptând fără replică, fizic și tactic, o presiune înfiorătoare, imposibil de absorbit fără gol încasat!
Întrebarea ocolită de Lucescu: de marți seara, îi face cadou postul lui Hagi?
Realitatea e însă că asta e valoarea din vestiar și, vorba lui Mihăilă după faimosul 2-2 din Elveția, în urmă cu doi ani, „ăștia suntem, alții nu aveți!”. Ca să nu ne mai amăgim: povestea cu cocoșul roșu și cu calificarea directă la CM, de pe locul 1, e un subiect închis, fraze de adormit copiii, OK?
Rămânem doar cu calculele șubrezi pentru locul 2, de baraj, plasa de siguranță a play-off-ului dinspre Liga Națiunilor și cu o întrebare absolut legitimă, la care selecționerul evită însă să răspundă franc și limpede, alimentând scenariile tribunei: chiar vrea să renunțe după jocul cu Cipru de marți și să-i lase cale liberă lui Hagi către postul de selecționer, spre a-i oferi timp de pregătire până la meciurile din toamnă?