Articol de Alin Buzărin - Publicat vineri, 12 decembrie 2025 16:11 / Actualizat vineri, 12 decembrie 2025 16:21
De unde a izvorât acest fabulous final de meci? Și ce va fi de astăzi înainte?
”Remontadele” românilor sunt puține, pentru că de regulă noi nu prea avem vocația renașterii. Nici în fotbal, nici în afara lui. De aceea ne tot reamintim de acel 3-0 al Steagului Roșu cu Beșiktaș, după 0-2, de la care a trecut mai bine de o jumătate de veac.
Lăsați revenirile cu Drita sau cu alți clienți ocazionali! Epocale sunt revenirile care rămân. Iar în memoria relativ recentă, mai ales în cea a roș-albaștrilor, există mai degrabă un Middlesbrough. Renașterile sunt rarisime, istoria ne-o confirmă.
Lista absenților
Stai și te întrebi: ce a aprins fitilul revenirii? La 1-3 ne temeam de un scor mai mare, mai ales că schimbările de la pauză (Edjouma, Crețu, Toma) ne sugerau mai degrabă pregătirea asaltului asupra Slobziei, în campionat.
Dar a fost acel flash, început la golul lui Toma, apoi ne miram că o echipă care în campionat și în Europa e leșinată de vreo două luni și etalează o listă cu vreo opt-nouă absenți poate alerga atât de mult, mai ales că între timp ieșiseră și Ngezana, și Lixandru, finalul urmând a se baza pe ”bătrânețile” lui Chiricheș.
Scânteia
Poate că a fost și relaxarea olandezilor, dar ne e suficient pentru a întinde resortul revenirii. Mai degrabă minunea de joi noapte pare ceva mental. Un declic, o scânteie, un scăpărici de chibrit care a făcut lumină acolo unde de mai multe luni de zile trona cea mai adâncă beznă.
Noaptea polară
Acum, întrebarea este dacă acea flacără aprinsă spre finalul meciului cu Feyenoord are suficient oxigen încât să ardă în continuare. Sau măcar să pâlpâie, dar să rămână totuși aprinsă?
Să nu se stingă, generând întunericul acela care ține de prin iulie încoace, un fel de noapte polară, începută în Andorra, continuată în campionat (cea mai de nepătruns beznă a fost cu Metaloglobus) și, mai ales, la Belgrad, unde s-a jucat aproape tot mecul cu om în plus și nu s-a văzut.
Dincolo de matematică
Beneficiul imediat al acestei spectaculoase treziri la viață ar putea fi o calificare, iarăși, pentru a doua oară consecutiv, în primăvara Europa League. Mai sunt două meciuri, la Zagreb și cu Fenerbahce, iar matematica megaclasamentului (cu 36 de locuri!) îngăduie speranțele.
Ar mai fi beneficiul câștigării unor puncte și în campionat, care să mai peticească zestrea străvezie a unui neverosimil loc 10. Acestea sunt însă chestiuni legate de cifre. Dar dincolo de ele trebuie să ne convingem dacă în fulminantul final de meci cu Feyenoord s-a mai câștigat (sau recâștigat, e mai corect așa) și altceva în afară de aritmetică.
Punctul de reîntoarcere
Anume dacă acea echipă care anul trecut părea atât de bună, de serioasă, de bine pregătită fizic și de imbatabilă (în campionat n-a pierdut vreo șase luni!) se poate reîntrupa din sine însăși. Dacă e cu putință să se revină la acel mecanism perfect 2024-2025.
Aceea era o echipă peste nivelul fotbalului românesc și părea că forța ei va dura măcar vreo doi-trei ani. S-a prăbușit într-o vară și într-o toamnă, însă jumătatea de ceas cu Feyenoord, de mare revelație, ar trebui să fie punctul de reîntoarcere la ceea ce a fost nu demult. De văzut dacă va fi așa!