Articol de George Nistor - Publicat duminica, 28 decembrie 2025 22:41 / Actualizat duminica, 28 decembrie 2025 22:56
În 2026, pentru Cornel Râpă (35 de ani) începe o altă cursă. De trei ori campion cu FCSB și o dată cu Oțelul Galați, alături de care a evoluat și în grupele Ligii Campionilor, fundașul de bandă a decis, în iulie, să își încheie cariera de jucător.
De la anul, își mută energia și disciplina către două direcții care îi definesc următorul capitol: familia și maratoanele. Într-un interviu pentru Gazeta Sporturilor, Râpă vorbește despre timp, recuperare, echilibru și despre dorința de a rămâne în sport, nu neapărat pe teren, ci pe margine, în rolul de antrenor.
În paralel, a descoperit ce presupune un maraton, nu doar fizic, ci și în interior. Bucureștiul i-a arătat cât de brutal poate fi un asemenea test, iar Berlinul, pe care îl are programat pentru anul viitor, îi surâde.
În realitate, spune fostul internațional, e o luptă cu corpul, dar mai ales cu tine însuți. Despre alergare ca formă de cunoaștere personală, despre ce înseamnă să nu mai joci, dar să rămâi conectat la fotbal și despre Oțelul de astăzi, în rândurile care urmează.
Cornel Râpă, în pregătiri pentru maratonul de la Berlin
- Cornel, ce urmează pentru tine în 2026? Vii după un an în care ai pus punct carierei de jucător.
- În 2026, vreau să mă bucur mai mult de timpul cu familia, voi termina și Facultatea de Educație Fizică și Sport, sunt student la Universitatea Româno-Americană, iar apoi vreau să merg pe drumul antrenoratului. Din ce am văzut la prietenii mei, e o perioadă lungă și necesită timp. Prima dată trebuie să obțin carnetul de antrenor.
- Îți propui să participi în continuare și la maratoane?
- Da, îmi place să alerg, să merg la sală, să am grijă de mine, într-un cuvânt. La maratonul de la București nu cred că o să mai particip, mi s-a părut o probă dificilă, mai ales pentru că nu sunt foarte mulți participanți. În schimb, mă pregătesc pentru semimaraton, care va avea loc în primăvară. La anul, mă așteaptă și maratonul de la Berlin, e mai accesibil. Trebuie să mă lupt și cu gândul, lumea nu prea știe, dar e destul de dureros să termini un maraton. E durere fizică, însă și emoțională, așa că trebuie să mă gândesc bine dacă sunt în stare să trec din nou prin toate stările acestea.
- De ce e și emoțională? Se dicută mai puțin despre această latură.
- La un moment dat, îți vine să renunți și te gândești cât te-ai antrenat, 3-4 luni, e un consum foarte mare, nu ai zile libere, plus recuperare. Mult sacrificiu, e un consum și înainte, iar în timpul cursei sunt momente în care picioarele nu te mai ascultă. Nu e un câștig, o fac doar pentru mine și pentru a-mi cunoaște corpul, să văd care e limita. Pentru nimeni altcineva.
- Acum îmi amintesc. După Italia - România 1-1, acel amical în care ai debutat la echipa națională în 2010, declarai că „alergătura” este punctul vostru forte, al jucătorilor de atunci. Ți-a plăcut mereu să alergi?
- Da. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu bine din punct de vedere fizic, pentru a putea compensa. Dacă ești la un nivel, reziști altfel în dueluri. În perioada asta, e foarte important cum te prezinți unu la unu și fotbalul e mai dinamic. A fost perioada cu Dorinel, apoi cu Thomas Neubert la FCSB, în Polonia, din nou, condiția în care te afli contează foarte mult, așa că pașii aceștia m-au dus într-o singură direcție.
9trofee are în carieră Cornel Râpă, crescut de Oțelul Galați: 4 campionate în România, două Cupe ale Ligii, o Cupă a României, o Cupă și o Supercupă a Poloniei. Cu FCSB a fost campion trei sezoane consecutive: 2013, 2014 și 2015.
A mai evoluat de-a lungul timpului la UTA din iulie 2024, atunci când s-a transferat de la Cracovia, unde jucase în perioada 2018-2024. Tot în Polonia, a mai îmbrăcat tricoul celor de la Pogon Szczecin.
„Oțelul, exemplu de scouting”
- Cum ți se pare Oțelul de azi? Mai ai conexiuni la club?
- Mai țin legătura cu Cristi Sârghi și Neagu, care sunt în club. S-au schimbat multe, vă dați seama, mulți dintre angajați au ieșit la pensie. M-au invitat la ultimul meci de pe teren propriu de anul acesta, dar din păcate nu am putut să ajung. Sunt în relații bune. În oraș, revin pentru părinți, de sărbători, din când în când. S-a schimbat în bine. Să sperăm că se va face ceva și cu stadionul.
- Echipa de azi e diferită, îți place? Acum sunt mulți portughezi, sunt și critici din punctul acesta de vedere.
- N-ai ce să le zici, totul funcționează cum trebuie. E o echipă matură, cu posesie, iar cu Rapid s-a văzut cel mai bine, a dominat copios. Este și un exemplu de scouting, dacă vreți. Să știți că cei de acolo au lucrat și în Polonia, la Radomiak Radom, și au reușit să aducă jucători interesanți și acolo.
- Crezi că prinde play-off-ul?
- E luptă mare. Nu se știe, depinde foarte mult de primele rezultate din startul anului viitor. Sper. Îmi place Oțelul și o urmăresc.
„FCSB e în revenire”
- Pe FCSB o urmărești? Ai vreun preferat?
- E în revenire. M-a impresionat Crețu până acum, se ridică la un nivel foarte bun, acum nu știu ce strategie au dumnealor, dar e în continuare o opțiune viabilă și asta spune multe despre el. Gigi Becali se gândește, probabil, și la transferuri, la ce poate îmbunătăți, poate că vrea să facă un mix între experiență și jucători noi, cine știe?! Mi-a mai plăcut Olaru, mai ales în meciul cu Rapid. E cel pe care îl știm cu toții de dinainte de accidentare.
- În ce condiții te-ai despărțit de UTA? La un moment dat, erai într-un litigiu cu clubul.
- Da, s-a rezolvat. Mă bucur că s-au achitat datoriile. La Arad se face treabă bună, e un club de profesioniști, cu oameni cunoscători și care pun suflet. Se vede și în clasament.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
